Prodi il invita pe Nastase sa munceasca mai mult

Istoria se repeta. La fel ca in septembrie 2003, premierul Nastase a dat miercuri fuga la Bruxelles cu o lista de promisiuni care ar trebui sa mentina sansele Romaniei de incheiere a negocierilor de aderare in 2004. Lista lui februarie 2004 nu aduce multe noutati, fiind in buna masura o reluare a mai vechilor angajamente tinand de intarzierea privatizarii in energie si lipsa de reforme substantiale in administratia publica si in justitie. Avantul guvernului se vrea a fi mai mare: “Pana in iunie vom face reforma cum nu s-a facut in 15 ani. Lunile urmatoare vor fi decisive pentru destinul Romaniei”, a declarat la intoarcerea din capitala UE ministrul de externe, Mircea Geroana.

Ca si in toamna lui 2003, termenul de indeplinire a promisiunilor este strans: pana in iunie, cand se va reuni Consiliul de asociere Romania-UE. Iar lista de peste 40 de masuri incearca, inca o data, sa convinga Comisia Europeana si Parlamentul European ca Romania este, totusi, in stare sa se tina de programul de reforme, ba mai mult, sa recupereze din intarzierile tot mai mari.

Oficialii europeni au ascultat din nou aceleasi vechi angajamente ale Bucurestiului, fara a mai intra insa in detalii atat timp cat problemele sunt arhicunoscute, dar au ramas nerezolvate. Iar mesajul presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, a fost cat se poate de direct: “il invit pe premierul Nastase sa munceasca mai mult”.

Asa incat, UE asteapta sa vada, in trei luni, privatizari in sectorul energetic incepand cu Petrom, masuri de reducere a arieratelor, limitarea ajutorului de stat, adoptarea legii falimentului, si lista continua.

“Regret ca nu am facut reforma mai multa”, spune ministrul si vicepresedintele PSD Mircea Geoana, care aduce si justificari: “ne luptam cu inertii, cu grupuri de interese, cu colegi de partid care nu inteleg nevoile de schimbare”. Si UE trebuie sa creada acum ca schimbarea se va produce pana in iunie. Termenul este evident prea scurt pentru ca multe din angajamente, care tin de cadrul de reglementare, sa-si produca si efecte concrete.

Guvernul intentioneaza sa rezolve deficitele din plan politic, reclamate de Uniunea Europeana, prin intermediul unor masuri mai degraba legislative, care ocolesc in mare parte sensul ingrijorarilor formulate de europarlamentari. Depolitizarea justitiei, una dintre bazele nemultumirilor de la Bruxelles, care a dus la sintagma menita sa puna sub semnul intrebarii data aderarii, “statul de drept”, va fi realizata de catre Guvern printr-un set de legi care vor fi trimise la Parlament. Este vorba, dupa anuntul guvernului, despre un pachet de legi care cuprinde reorganizarea judiciara, statutul magistratilor si Consiliul Superior al Magistraturii. Setul anuntat de guvern este deja pe traseul parlamentar – doua dintre aceste legi, a organizarii judiciare si statutul magistratilor au fost deja votate in Senat si se afla in dezbaterea comisiei de specialitate a deputatilor. Problema este ca, asa cum au fost formulate de catre Ministerul Justitiei, aceste legi au fost criticate de catre societatea civila, de catre opozitie, si chiar de catre aliatii guvernului, cei de la UDMR, pentru ca pastreaza si, pe alocuri, maresc implicarea ministrului justitiei in activitatea magistratilor. Sunt parghii financiare prin care ministrul decide cati oameni lucreaza si cum sunt retribuiti, cati bani sunt alocati acestor institutii. Urmeaza procedura de sanctionare si de promovare a judecatorilor si judecatorilor, care a ramas tot in incidenta ministrului justitiei. Cariera unui magistrat, dupa legile care au fost deja votate de senatori, depinde de ministrul justitiei. Guvernul sustine ca va dezbate aceste legi cu societatea civila, care deja s-a pronuntat impotriva lor, inclusiv Asociatia Magistratilor.

Eliminarea coruptiei, alt capitol criticat la Bruxelles, mai ales la nivelul politic, cum era formularea Comisiei de politica externa a Parlamentului European, are parte de cateva masuri cel putin timide din partea guvernului. Prima este o linie telefonica speciala deschisa la secretariatul general al guvernului, unde sa fie reclamate actele de coruptie sesizate de cetateni. Ar mai fi promisiunea ca Parchetul National Anticoruptie va fi total autonom, va avea oameni si bani dupa nevoi. In decembrie, prin lege, PNA a fost trecut in subordinea Parchetului general si a ministrului justitiei. Mai sunt mentionate o campanie de avertizare asupra micii coruptii si introducerea unor teste de integritate la nivelul administratiei.

Libertatea presei, un alt punct nevralgic in relatia cu UE, va fi asigurata de guvern prin eliminarea din Codul penal a unor ingradiri reclamate de jurnalisti. Ultima dintre ele, inchisoarea de la 2 la 7 ani pentru cei care fotografiaza casele de demnitari. Se mai vorbeste despre “investigatii judiciare intense” in cazul jurnalistilor agresati. Numai anul trecut au fost batuti grav 14 ziaristi, multi dintre ei semnatari ai unor articole critice la adresa PSD, insa nu a fost incheiata nici una dintre investigatiile judiciare incepute.

In fine, in cazul adoptiilor, Guvernul promite ca va trimite pachetul de legi la Parlament, pana la 15 martie. Legile sunt gata din vara anului 2002.
razvan.voican@zf.ro ; adelina.radulescu@zf.ro