Productivitatea muncii este în creștere. Cât va continua trendul?

Situația s-a schimbat față de anii de boom, când salariile înregistrau creșteri de 20-25% anual, devansând câștigurile de productivitate, iar economiștii avertizau că o astfel de creștere a salariilor este doar “iluzorie”, întrucât alimentează presiuni inflaționiste.

“Productivitatea muncii a înregistrat o revenire la o tendință pozitivă, de 1,6% în trimestrul al doilea din 2010 față de aceeași perioadă de anul trecut, iar în al treilea trimestru din acest an a ajuns la o creștere de 1,9%”, a declarat Vergil Voineagu, președintele Insitututului Național de Statistică.

El a menționat că evoluția productivității muncii a fost destul de fluctuantă, de la niveluri pozitive ridicate, cum a fost cel din în trim. III 2008 de 10,7%, la reduceri constante începând cu trimestrul I din 2009 până în trimestrul I din 2010.

Raportul dintre productivitate și salarii este foarte important, reprezentând o corelație fundamentală într-o economie eficientă, competitivă.

Din primul trimestru al anului 2009 productivitatea muncii s-a diminuat continuu, atingând cea mai abruptă scădere în trimestrul trei din 2009, de 6,2%. Productivitatea reală pe oră marchează în principiu aceeași evoluție ca și productivitatea reală pe persoană ocupată, a mai spus Voineagu.

Populația ocupată este singurul indicator ce indică potențialul uman al forței de muncă ocupate ce poate fi utilizat la determinarea productivității sociale a muncii ca raport între PIB și populația ocupată.

În ceea ce privește structura populației ocupate, România se află pe primul loc în Europa în privința ponderii persoanelor care lucrează “pe cont propriu” în agricultură, în timp ce după ponderea salariaților în totalul populației ocupate se plasează pe penultimul loc în Europa, devansând doar Grecia.

Ponderea salariaților în total populație ocupată a scăzut în trimestrul al doilea cu trei puncte procentuale față de primele trei luni, la 67,4%, potrivit celor mai recente date ale INS. Astfel, România se plasează astfel pe penultimul loc din Europa, înaintea Greciei, și cu 16,5 puncte sub media Uniunii Europene, de 83,9%.

De la finele anului trecut, ponderea salariaților în total populație ocupată a scăzut constant, de la 70,7% în trimestrul patru la 70,5% în primele trei luni, în timp ce proporția non-salariaților din agricultură a avut creșteri continue.

Ponderea non-salariaților din agricultură (în principal lucrători pe cont propriu și lucrători familiali neremunerați) era în al doilea trimestru de 26,8%, cea mai mare din Europa, și cu mult peste media UE de 3,5%. La finele primului semestru din acest an, 5,8% din populația ocupată era reprezentată de persoane nesalariate cu activități în afara sectorului agricol.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60,1% în perioada menționată, România fiind printre țările cu valori sub media UE, de 64,3%.

“Țin să vă rețin mai mult atenția asupra acestui indicator pentru că mi se pare ca fiind unul dintre cei unde situația României comparativ cu alte țări vădește o discrepanță în sens negativ îngrijorătoare și unde cred că trebuie concentrată atenția factorilor decizionali”, a spus Voineagu.

Valorile cele mai mari ale ratei de ocupare sunt înregistrate în Olanda (76,3%), Danemarca (74,1%), Suedia (72,9%), Austria (71,4%) și Germania (71%).

În ceea ce privește evoluția câștigurilor salariale medii lunare nete în perioada 2009 – 2010, acestea s-au caracterizat, în principal, prin scăderi de la o lună la alta, cu excepția lunilor în care s-au acordat, conform legislației, premii anuale și premii ocazionale.