Profeții pentru Anul Dragonului

Prin anul 90, papa Clement I proorocea că sfârșitul lumii se putea întâmpla în orice moment, ca urmare a relelor de pe Pământ. În secolul al treilea, se credea că apocalipsa va avea loc după anul 400. În anul 500, s-a creat panică, Sextus Julius Africanus prezisese Armagedonul. În anul 1000, creștinii erau din nou convinși că lumea se va sfârși. Eclipsele solare și alinierea planetelor le-au folosit drept semne. Cronicarii au consemnat că, la trecerea dintre ani, când orologiul a bătut ora 12, mai multe persoane au murit de frică; nu există vreo dovadă. În 1284, Papa Inocent al III-lea a anunțat din nou apocalipsa. Ciuma din 1346 a fost văzută de mulți ca un început al sfârșitului.

În 1554, se credea ca lumea se va sfârși datorită inundațiilor. După 1843, mai mulți fondatori de mișcări religioase au prezis date exacte pentru apocalipsă, iar faptul că profețiile nu se adevereau nu i-a descurajat pe mulți alții sau chiar pe aceiași să prezică din nou. David Berg, fondatorul grupării “Copiii Domnului”, susținea în 1970 că o cometă va distruge Statele Unite. Mai multe prorociri care nu s-au adeverit aveau în vedere anii 1988, 1990, 2000. Apariția virsusului Y2k, în noaptea revelionului 2000, a fost asociată cu apocalipsa. Între 2007 și 2010 au apărut nu mai puțin de 46 de ipoteze privind sfârșitul lumii.

Cea mai recentă previziune – observați că evit să scriu “ultima”, sunt convins că vor urma și altele – se bazează pe fenomene ce au loc în prezent și care, interpretate prin legile fizicii cunoscute, arată că apocalipsa va veni în 2012. Este vorba de alinierea planului sistemului nostru solar peste planul Galaxiei, Calea Lactee. O dată cu “Rezonanța Schumann”, se spune, va crește nivelul vibrațional al oricărei ființe de pe Terra. Conform Calendarului mayas, cea de-a cincea Lume se sfârșește în 1987, iar cea de-a șasea Lume începe în 2012. Concluzia ar fi că ne găsim între cele două Lumi. Dacă ar fi să dăm crezare tuturor acestor profeții, n-am găsi scăpare nici ascunși în fundul pământului, pentru că și acesta s-ar transforma, ori chiar ar dispărea. Eu, unul, prefer să-mi văd în continuare de viața mea măruntă.

Trecem la calendarul chinezesc, pentru că intrăm curând în Anul Dragonului care simbolizează o mare putere. Anii guvernați de Dragon sunt considerați a fi norocoși mai ales pentru noi afaceri, căsătorii sau copii. Dragonul de apă se remarcă prin inovație și îndrăzneală, este extrem de sensibil la nevoile oamenilor, acționează cu înțelepciune și inteligență, chiar dacă insistența sa pentru idei și proiecte noi poate da naștere unor calamități.

Ce să mai înțelegem?

Ne rămân convingerile. Eu unul fac parte dintre cei care nu cred că 23 decembrie 2012 va fi ultima zi a lumii. N-am intrat în acest an cu groază. Lumea n-o să piară, oricare ar fi fenomenele care se vor corobora. Războaie au mai fost, iar dacă vor mai fi, vom fi aflat și cum să le punem stavilă. Dintre calamitățile cele mai crâncene am învățat să scoatem capul la lumină. Lumină va fi. E bine să fim optimiști. S-a spus că niciun guvern național și nicio instituție internațională (inclusiv Uniunea Europeană) nu sunt capabile să se confrunte cu slăbirea economiei globale. Dar un răspuns la criză tot se găsește.

Chiar și din punct de vedere cultural. S-a prezis în ultimii ani sfârșitul culturii, al cărții, al educației. Toate continuă să existe. Ne adaptăm la orice. Decât sfârșit de lume, ne așteaptă mai degrabă decenii complicate. Deocamdată, e încă începutul de an, încă ne bucurăm de sărbătoare, ce va fi mai încolo, vom vedea. Și să sperăm că vom scrie despre toate.

La mulți ani!