Versiunea completă
Prima pagina

Profitul in agricultura vine din marile exploatatii

Se mai poate face profit in agricultura? Da. Dar numai pe marile exploatatii agricole care pot beneficia de un sprijin suplimentar din partea statului care a decis sa porneasca o ampla campanie de coagulare a micilor exploatatii care se rezuma la productii de subzistenta

Stelian Negrea · 6 iulie 2003 · 3 min de citit

Se mai poate face profit in agricultura? Da. Dar numai pe marile exploatatii agricole care pot beneficia de un sprijin suplimentar din partea statului care a decis sa porneasca o ampla campanie de coagulare a micilor exploatatii care se rezuma la productii de subzistenta.
Rezultatele preliminare ale Recensamantului Agricol arata ca ponderea marilor exploatatii agricole a crescut semnificativ de la 15 procente acum doi ani la 47% din suprafata agricola. Este un prim semn bun pentru ca agricultura sa se transforme intr-o afacere insa nu suficient avand in vedere ca restul este detinut de micii proprietari care nu reusesc sa produca decat pentru ei insisi si nu intra cu produse in circuitul comercial. “Marile exploatatii agricole reprezinta baza oricarei agriculturi moderne. De aceea prin Legea exploatatiilor agricole oferim facilitati acestora pentru ca numai acestea pot oferi produse ieftine si de calitate”, a spus ieri ministrul agriculturii, Ilie Sarbu. El sustine ca profitul in agricultura se poate face doar pe aceste mari exploatatii deoarece acestea spre deosebire de micii producatori au mai multe posibilitati de finantare. Cum trebuie sa arate o mare exploatatie? “Sa aiba peste 110 hectare, dotarea tehnica necesara, un plan de culturi foarte bine determinat adica sa fie dat de piata si nu invers, consumuri mici, un sistem de irigatii, personal de specialitate sau, daca nu, un consultant de specialitate. De asemenea, trebuie sa poata beneficia de credite si sa respecte cu strictete perioadele optime a lucrarilor”, explica Sarbu. “Porumboiu, Anghel, Niculae si multi altii sunt oameni de afaceri care au reusit in agricultura, dar numai pentru ca au pus bazele unor mari exploatatii. “Si unii dintre ei au dat-o in bara anul acesta cu graul si rapita de exemplu insa recoltele de porumb si floarea soarelui le permit sa se reechilibreze. Ei nu sunt panditi de pericolul falimentului pentru ca au pus doar o singura cultura. In plus toti si-au asigurat culturile care au fost calamitate”, afirma Sarbu.Conditiile metereologice nefavorabile din acest an au afectat in proportii diferite peste 35% din suprafetele insamantate cu grau, spune Petre Daea, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.”Gerul din iarna a calamitat circa 240.000 de hectare de grau, dintr-un total de 2,1 milioane hectare. La aceasta suprafata s-au adaugat alte 317.000 de hectare, afectate de socul termic din ultima perioada”, a spus Daea. Conform datelor estimative ale Ministerului Agriculturii, suprafata totala calamitata in iarna s-a ridicat la 545.000 de hectare, fiind compromise culturi de grau, orz, orzoaica si rapita. Ministrul Agriculturii a spus ca este posibil ca taxele vamale pentru importul a circa un milion de tone de grau sa fie eliminate.Sarbu a indicat ca in acest an floarea soarelui, porumbul, mustarul, ridichea sau cartoful sunt culturile care vor aduce profit.Ministerul Agriculturii a prezentat Guvernului un plan de reabilitare a sistemului national de irigatii pe o suprafata de un milion de hectare cu o prima faza de 400.000 de hectare. Au fost identificate patru surse de finantare in valoare totala de 731,5 milioane de dolari pentru reabilitarea sistemelor de irigatii din judetul Constanta in colaborare cu firma israeliana Netafim (145 milioane de dolari pentru 100.000 ha), din judetele Galati, Dolj, Olt si Braila finantat de Banca Mondiala (80 milioane de dolari pentru 70.000 ha), din Braila, Constanta, Dolj Ialomita si Teleorman in colaborare cu americanii de la Lemna International (499,5 milioane de dolari pentru 218.650 ha). Un ultim program in valoare de 7 milioane de dolari si finantat tot de Banca Mondiala va reabilita prizele de irigatii din Calarasi si Ialomita. “Unele din aceste programe asteapta garantii guvernamentale insa sunt increzator mai ales ca premierul cunoaste foarte bine problemele agriculturii si a inteles foarte bine prioritatile acestui sector”, a afirmat Sarbu. stelian.negrea@zf.ro

Citește și