Programul de guvernare abunda in promisiuni si angajamente, dar nu precizeaza sursele de finantare

Fiscalitate: 5% TVA la alimente, 25% la lux

• Mentinerea cotei unice de 16% pentru impozitarea veniturilor si a profitului. Persoanele cu venituri mici vor beneficia de compensatii si deduceri fiscale, dar nu de cota de 10% cum promisese PSD.
• Eliminarea temporara a impozitului pe veniturile din dobanzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidentilor, in vederea stimularii economisirii.
• TVA redusa la 5% pentru alimentele de baza, fata de nivelul de 19% aplicat in prezent, concomitent cu cresterea TVA la produse de lux la 25%.
• Introducerea taxarii tranzactiilor imobiliare efectuate in scopuri comerciale de catre persoane fizice cu o cota de TVA de 19%.
• Impozitarea cu 16% a castigurilor din tranzactiile imobiliare in scopuri comerciale.
• Majorarea impozitelor pe cladiri, automobile si ambarcatiuni cu motor peste anumite limite, care vor fi stabilite prin lege.
• Impozit unitar pe castigurile bursiere. Acum este de 1% si 16%, in functie de durata detinerii, si nu este clar care va fi noua rata.
• Se egalizeaza baza de impozitare pentru CAS cu baza de impozitare la care se calculeaza impozitul pe venit, ceea ce ar putea insemna o crestere a fiscalitatii pentru persoanele fizice.
• Inasprirea sanctiunilor pentru evaziune fiscala, diminuarea economiei “subterane” si cresterea eficacitatii administrarii fiscale prin cresterea gradului de colectare a veniturilor.
• Promovarea parteneriatului public-privat in vederea realizarii proiectelor publice.

• Imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la finantare, prin programe cu sprijin financiar extern, dar si de la bugetul de stat. Astfel, CEC si Eximbank vor primi bani pentru a da credite cu dobanda redusa pentru IMM-uri. Problema este ca cele doua banci sunt asimilate in mediul de business unor “dinozauri”, fiind nerestructurate, cu proceduri greoaie si personal ineficient, numit pe criterii politice sau fara transparenta.
• Simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ administrativ si diminuarea birocratiei si a poverii fiscale. Programul nu explica ce taxe vor fi anulate.
• Dezvoltarea capacitatii competitive a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si incurajarea capitalului autohton, dar nu sunt detaliate masuri in aceasta directie.
• Stimularea exporturilor la produsele cu grad inalt de prelucrare si a accesului intreprinderilor mici si mijlocii pe pietele externe.
• Crearea unui organism public specializat, bazat pe parteneriat public-privat, care sa monitorizeze dinamica competitivitatii si a fondurilor europene alocate pentru promovarea acesteia.
• Cresterea protectiei actionarilor minoritari prin initiative legislative care sa clarifice procedurile de delistare si obligatiile actionarilor majoritari care le initiaza.
• Imbunatatirea modalitatilor de efectuare si corelare a activitatilor de inspectie si control economic prin crearea actului unic de control pentru evitarea paralelismelor.
• Dublarea investitorilor activi pe bursa pana in 2012, fata de circa 50.000 acum.

• Marirea impozitelor pentru profiturile din exploatarea rezervelor naturale. Noul program prevede impozitarea suplimentara a castigului care nu este efectul unui merit specific evident al agentului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi.In acest caz ar putea intra profitul Petrom, dar si al transportatorului de gaz Romgaz.
• Producatorii ar urma sa fie obligati sa ofere exclusiv prin intermediul pietei libere intreaga cantitate de energie produsa. Exprimarea ambigua lasa insa loc la multe interpretari.
• Abia redactata, strategia energetica pana in 2020 ar urma sa fie “reformulata urgent in toate componentele ei”, fara a se da insa detalii specifice.
• Finalizarea unitatilor nucleare 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda. Prevederea poate fi vazuta ca un sprijin dat programului nuclear, nu ca un termen fix, respectiv 2012, pentru finalizarea celor doua reactoare.
• Realizarea unei noi structuri a ANRE capabila sa raspunda cerintelor pietei, dar nu se precizeaza in mod specific care sunt modificarile necesare.
• Nu la privatizari? Resursele primare de energie raman in patrimoniul statului.
• O noua incercare de reorganizare a societatilor din sectorul energetic de stat, impreuna cu retehnologizarea si eficientizarea acestora sunt prevazute. Ca si pana acum, nu este expus un plan concret de actiune.
• Realizarea unor studii de fezabilitate privind o noua hidrocentrala pe Dunare si o noua unitate nucleara.

• Cresterea salariului minim brut astfel incat sa atinga 50% din salariul mediu brut in 2012, fata de 41% acum. Salariul minim brut va ajunge la 500 de euro la intrarea in zona euro.
• Cresterea salariului mediu brut nominal in perioada 2009-2012 cu aproximativ 60%, greu de realizat in noile conditii economice.
• Absorbtia eficienta a resurselor financiare europene destinate dezvoltarii resurselor umane, de 4,2 mld. euro, pana in 2013.
• Simplificarea procedurilor de angajare si concediere, concomitent cu masuri de securizare a locurilor de munca.
• Stimularea ramanerii pe piata muncii a persoanelor care au implinit varsta de pensionare, precum si a persoanelor apte de munca.
• Reorganizarea Agentiilor Judetene de Ocupare si Formare Profesionala astfel incat acestea sa fie prezente si in mediul rural.
• Reducerea muncii la negru va fi realizata prin intensificarea procesul legislativ care trateaza munca la negru, dar nu sunt prevazute detalii.
• Revederea intregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective si conflictele de munca.
• Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor pe structuri profesionale.
• Stimularea economisirii prin pensiile facultative administrate privat.
• Valorea punctului de pensie va fi mentinuta la 45% din salariul mediu brut pe economie.

• Fragmentarea terenurilor este in continuare o problema majora pentru agricultura, de aceea viitorul guvern pune pe lista prioritatilor comasarea suprafetelor agricole si sprijinirea modernizarii fermelor si a zonelor defavorizate.
• Cresterea exporturilor de produse agro-alimentare prin sustinerea politicilor de marketing ale producatorilor locali, prin sprijin financiar pentru brandurile romanesti si promovarea acestora in afara tarii.
• Reducerea accizei la motorina pana la 21 euro/tona de la 80,9 euro/tona, cresterea subventiei la hectar pana la un nivel similar cu celelalte tari ale UE, in conditiile in care acum ajunge la 108 euro/ha, intra in planurile viitorului guvern.
• Renta viagera va fi dublata la 100 euro/ha pentru cei care arendeaza suprafete agricole si majorata la 150 euro/ha pentru instrainarea terenurilor, de la 100 euro/ha in prezent.
• Construirea spatiilor de depozitare ar ajuta micii agricultori care sunt nevoiti sa isi vanda cereale la preturi mici, imediat dupa recoltare, din cauza ca nu beneficiaza de silozuri.
• Adaptarea agriculturii la schimbari climatice prin noi sisteme de irigatii si reabilitarea digurilor ar conduce la cresterea productiei.
• Suprafetele impadurite vor trebui extinse la 30% din suprafata Romaniei, de la doar 26%, cat au ajuns din cauza defrisarilor masive din ultimii ani.
• Reforma administrativa a agriculturii va fi realizata prin infiintarea Camerelor Agricole, instrumente reprezentate de autoritatile locale si fermieri, care vor ajuta comunitatile rurale in pregatirea proiectelor de dezvoltare.

• Lucrarile de modernizare la calea ferata Bucuresti-Constanta ar urma sa fie finalizate anul viitor, iar in 2012 va fi finalizat tronsonul de cale ferata Curtici-Brasov, termenul prevazut initial de finalizare fiind 2013.
• Reducerea cu 25% a taxei de utilizare a infrastructurii pentru trenurile de marfa si reducerea timpului de calatorie pe calea ferata cu 50% pentru trenurile de marfa si cele de calatori se numara printre prioritati.
• Realizarea unui parteneriat public-privat pentru reconstructia Garii de Nord din Bucuresti si realizarea unui centru comercial in incinta acesteia, in urma unei licitatii internationale.
• Asigurarea transportului la Aeroportul Otopeni de la Gara de Nord prin utilizarea caii ferate existente.
• Fuziunea aeroporturilor Otopeni si Baneasa si Timisoara Arad si sprijinirea dezvoltarii aeroporturilor Suceava, Tulcea, Satu Mare, Baia Mare, Iasi. Proiectul aeroportului din sudul Capitalei nu este mentionat.
• Noul guvern se angajeaza sa finalizeze, pana in 2012, aproape 1.000 km de autostrada si sa inceapa lucrarile pentru alti 720 km de autostrada.
• Finalizarea pana in 2012 a liniei de metrou care va lega cartierul Drumul Taberei de centrul Bucurestiului.
• Modificarea legislatiei privind licitatiile pentru lucrari prin eliminarea principiului “cel mai mic pret castiga”, care s-a dovedit pagubos. Respectarea termenelor partiale va fi introdusa drept conditie de reziliere unilaterala a contractului.

• Asigurarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru educatie; procentul din PIB care va fi alocat educatiei anul viitor este identic cu cel pe care l-a primit Educatia in 2008.
• Descentralizarea invatamantului preuniversitar si cresterea autonomiei scolilor; programul de guvernare nu ofera mai multe detalii despre cum va realiza acest demers.
• Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanta, concordant cu statutul cadrelor didactice in societate.
• Introducerea unui curriculum scolar bazat pe competente.
• Cuprinderea in educatia timpurie a peste 80% dintre copiii cu varste intre 3 si 5 ani.
• Cresterea proportiei absolventilor in domeniile stiintelor exacte si al tehnologiei; Romania se confrunta cu un deficit foarte mare de ingineri, iar aceasta masura ar putea rezolva problemele marilor angajatori.
• Modernizarea managementului si conducerii universitatilor.
• Promovarea parteneriatului cu studentii; in prezent, intre studenti si profesori/autoritati exista o lipsa de comunicare, care are anumite influente asupra calitatii absolventilor de studii superioare.
• Diferentierea prin legislatie a universitatilor, in universitati de educatie, de educatie si cercetare si preponderent de cercetare; acest demers ar putea reprezenta un ajutor pentru studenti in procesul de selectie al universitatilor.
• Asigurarea functionarii sistemului de credite pentru finantarea studiilor.

• Programul prevede cresterea procentului locuintelor cu acces la internet la 45%. Rata de penetrare in randul gospodariilor este in prezent de 30%, fata de 57% in UE.
• La nivel rural se vizeaza cresterea numarului de localitati care au acces la retelele de comunicatii broadband. Romania se situeaza pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste disponibilitatea acestor retele.
• Programul vizeaza cresterea la 20% a gradului de acces al populatiei la serviciile publice informatizate si la 60% al firmelor care utilizeaza internetul pentru interactiunea cu statul.
• Se urmareste implementarea serviciului universal de acces, care prevede ca statele membre ale UE trebuie sa creeze puncte de acces publice care sa ofere acces la un numar minim de servicii de comunicare si de informare.
• Statul va infiinta Ministerul pentru Societatea Informationala si va incuraja demersurile de cooperare cu tari in Europa de Sud-Est pe segmentul IT&C.
• Se va realiza o platforma nationala de comunicatii, informare si actiune in caz de dezastre, precum si o infrastructura pentru accesul securizat la informatii medicale personale pentru toate institutiile de sanatate.
• Executivul va promova utilizarea mijloacelor de plata electronica, precum si schimbul exclusiv electronic de documente in cadrul administratiei publice.
• Se vor construi, de asemenea, “Orase ale Societatii Informationale”, ca modele pilot pentru testarea utilizarii tehnologiei informatiei in toate activitatile economice, sociale si culturale ale comunitatii. Proiecte de acest gen vor beneficia de finantare din partea UE.

• Cota defalcata de 47% din impozitul pe venit local va fi alocata in functie de domiciliul fiscal al contribuabilului, nu al angajatorului. Impozitul pe tranzactiile imobiliare si taxele judiciare de timbru nu va mai fi centralizat.
• Transferarea catre autoritatile locale a competentelor privind managementul spitalelor locale, comunale, judetene, dar si al unitatilor scolare. In prezent directorii de spitale sunt numiti de Ministerul Sanatatii.
• Crearea unui Fond unic national de dezvoltare (finantat de stat) pentru coordonarea programelor de investitii de infrastructura publica locala. Fondul va fi folosit pentru a suplimenta proiectele care sunt finantate de fondurile europene.
• Rolul autoritatilor locale va fi consolidat prin infiintarea politiei locale, cu competente inclusiv in domeniul circulatiei pe drumurile publice din interiorul localitatilor.
• Programul propune ca terenurile si cladirile care sunt in prezent in administrarea statului sa treaca in proprietatea comunelor, oraselor sau municipiilor.
• Cresterea autonomiei unitatilor teritorial-administrative prin acordarea dreptului acestora de a modifica nivelul impozitelor si al taxelor locale.
• Programul presupune implicarea cetatenilor si societatii civile in faza de conceptie, elaborare si implementare a politicilor publice, dar nu da mai multe detalii.
• Documentul prevede ca birocratia si costurile de functionare a sistemului administratiei publice vor fi reduse, iar accesul cetatenilor la informatiile publice va fi extins.

• Rolul DNA va fi intarit, la fel ca si cel al Agentiei Nationale de Integritate.
• Intarirea rolului si a independentei Inspectiei Judiciare din cadrul CSM.
• Continuarea formarii profesionale a personalului implicat in cauzele de coruptie.
• Stabilizarea si perfectionarea cadrului legislativ astfel incat sa nu impieteze asupra anchetelor in curs de desfasurare si sa asigure un echilibru intre protejarea drepturilor si libertatilor individuale si asigurarea eficientei urmaririi penale.
• Documentul anunta masuri prin care sa se renunte la excesul in utilizarea mecanismului legiferarii in regim de urgenta, inclusiv definirea legala amanuntita si limitativa a domeniilor in care se poate reglementa prin ordonante de urgenta a guvernului (OUG). Toate Guvernele au legiferat in exces prin ordonante de urgenta.
• Pentru asigurarea coerentei legislative este prevazuta republicarea automata a actelor normative ulterior modificarii acestora.
• Este prevazut accesul gratuit electronic la baza de date oficiala continand toate actele normative in vigoare.
• Vor fi redefinite probele la concursurile si examenele de admitere in magistratura sau de promovare in functii de executie sau de conducere.
• Vor fi adoptate proiectele de modificare a codurilor (civil, penal, de procedura penala si civila). Acestea e afla de multa vreme in dezbatere.
• Crearea de instante noi in orasele mari.