PROIECTE IN MISCARE / Vitralii

…Asa se numeste proiectul de ambitioasa amplitudine – inceput in vara lui 2008, cu prilejul Anului European al Dialogului Intercultural – avand ca autor Fundatia „ZIDUL-SOS, Ambient, Meserii si Arte Vizuale” (presedinte, pictorul Marin Raducu) lansat la Bucuresti, sub auspiciile Bibliotecii Nationale (director, conf. univ. dr. Elena Tarziman) si ale Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

Organizat sub forma unui biblioatelier, proiectul isi propunea valorificarea patrimoniului cultural medieval romanesc in context european, cea dintai manifestare debutand prin amenajarea unei expozitii de carte de profil (manuscrise, sigilii, alte documente) care sa slujeasca drept subiecte de inspiratie pentru artisti (pictori, sculptori, graficieni, sticlari, ceramisti, fotografi). In acest cadru a fost prezentat (si) volumul de versuri „Ochiul celalalt”, de Hristos Ziatas (grec trait in Romania, absolvent de Filologie, fost lucrator al Bibliotecii Nationale, stabilit in prezent in Canada) volum ce cuprinde multe poeme consacrate unor figuri ilustre din Evul de mijloc romanesc: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Dosoftei, Huniazii, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir. In legatura cu valoarea acestei carti, criticul literar C. Stanescu noteaza in prefata: „Patriotice in sensul cel mai pur si mai inalt al cuvantului, poemele acestea sunt la antipodul figurilor de ceara si eroilor impaiati, omorati a doua oara, din atatea productii ale maculaturii patriotarde a ultimelor patru-cinci decenii din Romania: poetul grec moare si invie cu fiecare din eroii pe care-i cheama la apel, antrenandu-i intr-o veritabila disputa cu sine insusi pe acesti pazitori ai solului nostru vesnic. (…) Sa primim cum se cuvine lectia grecului nostru: un poet de mare talent, o inteligenta iesita din comun”.

***

Cea dintai manifestare plastica a acestui proiect a avut loc o luna mai tarziu, sub forma unei expozitii intitulate „Arta si ambient medieval”, vernisata in Sala Ronda a Bibliotecii Nationale. Au expus peste 30 de artisti, despre fiecare putandu-se scrie cate un pogon de cuvinte alese. Ma voi opri, totusi, la cativa: Cristian Bedivan (premiat cu un an in urma la Grand Palais din Paris) cu sculptura „Capcana pentru intelectuali”, Mihai Buculet, Victor Dima, Floriana Hristudor Hilohi, Eugen Iovan, Emanoil Mazilu, Viorela Mihaescu, Vintila Mihaescu, Minu Movila, Ana Alexandra Vasu-Iugat, Paul Constantin (cu un „Batran Universal”, relizat din scoarta de copac, tratata special – arta bio?) Ioana Craciun Dobrescu, Petre Dancila – si, desigur, Marin Raducu, autorul proiectului. O subliniere anume: portretul „Dosoftei”, realizat de pictorul Neculai Hilohi, dupa poezia cu acelasi nume, apartinand lui Hristos Ziatas, pe care o reproduc mai jos: „Dosoftei – moto: intru lumina Ta/ vom vedea lumina – De pe buzele lui Dosoftei / se preling psalmii,/ descoperind legea/ inversa a inertiei.// Inainte de a le fi venit/ cuvantul pe limba,/ cei ce asteptau fructul/ din via pe care dreapta lui/ a sadit-o/ isi atintesc privirea in nouri,/ dezlegand nodurile/ din sunetul care imita/ cel de-al saselea simt/ al pulsului sau.// Barba lui Dosoftei rasfrange ramuri/ In lastarii lor se coace / graiul romanilor/ cel de toate zilele.// Si leita/ aureste buzele lor/ religia.”

***

Bucurestilor le-a urmat etapa de provincie, cu manifestari similare la Sighisoara si Sibiu.

***

Recent, in actualul an 2009, in cadrul etapei a doua, Proiectul „Cartea – obiect de inspiratie medievala” s-a concretizat intr-o ampla expozitie la Galeria Orizont din Capitala, un autentic eveniment artistic, la care, pe langa cei amintiti, au mai participat si alti plasticieni valorosi, intre care: Cela Neamtu (tapiserie), Vasile Pop-Negresteanu (pictura), Laurentiu Anghelache (sticla), Andrei Calinescu (grafica), Stefan Pelmus (pictura), Elena Dascalescu (pictura), Emil Craioveanu (grafica), Vasile Dobre (tapiserie), Mihai Chiselita (pictura), Anca Boeriu (decupaj alama), Constantina Dumitru (tapiserie), Florin Barza (vitralii), Vlad Dan Perianu (sculptura), Iulian Vartopeanu (sculptura), Horia Andrei Nitu (fotografie) – si, desigur, Marin Raducu, cu sase lucrari de pictura, consacrate Sighisoarei si Sibiului.

***

O precizare. Toate manifestarile au fost insotite de recitaluri muzicale sustinute de catre Formatia vocal-instrumentala de muzica veche „Anton Pann” (o noutate in peisajul nostru artistic de profil) infiintata in toamna anului 2004 de catre studenti de la Universitatea Nationala de Muzica si Facultatea de Teologie Ortodoxa, din Bucuresti, condusa de doctorandul Constantin Raileanu. Formatia promoveaza muzica veche romaneasca, din perioada medievala pana la sfarsitul secolului XIX, interpretand din creatia muzicala a lui Dimitrie Cantemir, Anton Pann, dar si din lucrari semnate de George Ucenescu, Ioan Caianu, precum si din volumele muzicale anonime „Codex Moldavae”, „Codex Valahae”, alaturi de piese de profil Apusene si Rasaritene.

***

Evident, ambitiosul proiect nu se vrea oprit in acest moment si in acest loc. Un capitol important din statutul sau este consacrat promovarii imaginii Romaniei in lume, prin aceasta fericita conlucrare dintre cartea veche romaneasca si artele plastice. S-a mizat pe o colaborare fructuoasa cu Institutul Cultural Roman, Ministerul Culturii si Directia Relatii Culturale din Ministerul Afacerilor Externe. Din pacate, pana acum, peste tot li s-a trantit usa in nas – mai mult sau mai putin politicos.

La oglinda

Va mai amintiti, cred, acea poezie a lui Cosbuc – „La oglinda” – pe care se intreceau fetele s-o recite la serbarile scolare (…”si ce fata frumusica are mama!”). Nu stiu daca tanara sculptorita Irina Ciurea (in egala masura, o talentata pictorita) s-a gandit (si) la Cosbuc atunci cand si-a intitulat expozitia de sculptura, deschisa recent la Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, „Ea – la oglinda” („Lei, allo specchio”). Adevar este insa ca tematica acestei etalari artistice graviteaza in jurul „Ei” (al eternului feminin), idee revelata si in alte serii de lucrari: „Lei, le sue testimoni”, „Lei, cosi amata” – totul facand parte dintr-un ciclu care danseaza in jurul aceleiasi teme feminine.

In legatura cu actuala expozitie, artista mi-a marturisit: „In jurul temei centrale – masca – am incercat sa interpretez costumul in cheie venetiana, lucrarile amintind de traditia Carnavalului. Asa cum anticele masti teatrale amplificau caracterul personajelor, aceste obiecte-vestiar isi propun sa sublinieze fragmente de interioritate conjugata la feminin. Simbolismul mastii si costumului de carnaval se extinde asupra lucrarilor, care, intr-un anumit fel, denunta in cheie ironica „overpackaging”-ul timpurilor noastre. Intr-o societate in care, tot mai des, forma si continutul nu sunt in armonie, accentul cade pe exterioritate, pe ambalaj, pe prezentare. Alaturi de masca, oglinda devine un ulterior filtru al identitatii feminine – si impreuna vorbesc despre dinamica interioara a „Ei”. Lucrarile au accesoriul drept protagonist – si, din punct de vedere plastic, se inscriu intr-o estetica a barocului, in care volumele mari se subordoneaza detaliilor care aglomereaza imaginea. Materialul folosit pentru a vorbi despre acest carnaval de identitati feminine este bronzul, pentru a contrasta spiritul de evadare a naturii „Ei”. Expozitia poate constitui (si) un punct de plecare in confruntarea traditiei Carnavalului venetian cu riturile folclorice romanesti; un argument de dialog asupra modului in care aceste traditii au influentat evolutia pudorii, moda costumului, cat si functia hainei si „puterea” detinuta de aceasta in diferite perioade istorice”.

In sfarsit, cateva cuvinte despre artista. Irina Ciurea s-a nascut in Bucuresti, la 6 ianuarie 1978. A absolvit Liceul „N. Tonitza” si Universitatea de Arte Plastice, din Bucuresti. A beneficiat de burse de studiu in Perugia, Milano, Reggio Emilia (Italia) si a avut expozitii de pictura si sculptura in Bucuresti, Roma, Belgia, Japonia, Danemarca. Este membra a Uniunii Artistilor Plastici din Romania. In prezent, traieste in Italia.

***

Un cuvant si despre Monica Joita, directoarea Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, gazda acestei expozitii. Trebuie spus mai intai ca avem a face cu una din rarele situatii cand, intr-adevar, intalnim omul potrivit la locul potrivit. Cu solide studii universitare clasice (Latina, Greaca) Monica Joita – diplomat in Ministerul Afacerilor Externe – are si un doctorat in opera lui Dimitrie Cantemir (“Descrierea Moldovei”, varianta originala, in latina) ceea ce-i permite o abordare „la obiect” a domeniului pe care il conduce la Venetia: cultura si cercetarea umanistica – asa cum a lasat cu limba testamentara marele Nicolae Iorga. Din programul Institutului pe acest an – pe langa indrumarea activitatii bursierilor romani aflati aici la studiu – retin doua actiuni semnificative, sub genericul „Amprente culturale romanesti”: 1. organizarea primului stand romanesc la Targul de Carte de la Torino (14-18 mai) intitulat „1989-2009, Debuturi si confirmari in literatura romana”; 2. organizarea, la Teatrul „Carlo Goldoni”, a spectacolului „Masura dupa masura” de W. Shakespeare, in interpretarea Teatrului National „Marin Sorescu” din Craiova.

Sigiliul Sfantului Nicolae

Dictionarul Larousse il consemneaza pe Sfantul Nicolae ca traitor in secolul al IV-lea, episcop al cetatii Myra din Liceea (Asia Mica), drept unul din Sfintii Parinti foarte apreciati in Europa Ortodoxa; dar si in cea Catolica, subliniind faptul ca este patronul religios al orasului italian Bari, unde, sub boltile unei catedrale fastuoase, se afla osemintele sale, alaturi de renumitu-i Sigiliu, care, in timp, a capatat semnificatia unui mesager de prietenie, cooperare si pace. O copie de pe acest simbol a oferit-o recent primarul orasului Bari, domnul Michele Emiliano, Bisericii Ortodoxe Romanesti Sfanta Martira Agata, din orasul sicilian Catania, cu prilejul Liturghiei Arhieresti oficiate aici de catre Prea Sfintitul Siluan, Episcop pentru Italia al Mitropoliei Ortodoxe Romane din Europa Occidentala si Meridionala (avand in strana Corul Bisericii Patriarhale din Bucuresti). Misiunea de a inmana acest „trofeu al fratiei” i-a revenit compatrioatei noastre Paula Mitrache, artista, cunoscuta interpreta de muzica, stabilita la Bari de peste 15 ani – si tot cam de pe atunci presedinta Asociatiei Culturale „Dacia Nicolaeana”, iar de peste un an de zile consiliera primarului pentru relatia cu comunitatea romaneasca din zona (de ordinul miilor; ca si in Sicilia, de altfel). La ceremonie au mai participat: Arhiepiscopul Dometian, Mitropolit de Vidin (Bulgaria); Arhiepiscopul Ghennadios, Secretar al Sinodului Patriarhiei Alexandriei; senatorul roman Viorel Badea; Raffaele Stancanelli, primarul Cataniei; Giuseppe Castiglione, presedintele Provinciei Catania.

***

Tot in aceasta perioada, artista Paula Mitrache, in calitate de mediator cultural (studii facute in Peninsula) s-a intalnit, La Firenze si Bologna, cu reprezentanti ai comunitatii romanesti, unde s-au dezbatut aspecte ce tin de integrarea conationalilor nostri in viata si activitatea italiana, in normele de conduita civilizata, europeana.

In sfarsit, Paula Mitrache a revenit in Sicilia, la Catania, invitata a cunoscutului realizator TV, Salvo La Rosa, la Talk-Show-ul „Insieme” („Impreuna”) consacrat acelorasi probleme privind buna convietuire dintre italieni si „stranieri”, prilej cu care artista a sustinut un scurt concert de muzica usoara romaneasca.

Pe Valea Loarei

…Mai exact, in orasul Tours, al carui primar, domnul Jean Germain, impreuna cu doamna Colette Girard, adjuncta cu probleme culturale si domnul Mihai Gavaza, presedintele Asociatiei „Soleil de l’Est” ne invita la vernisajul expozitiei lui Stefan Pelmus, bursier al Atelierului de Creatie 2008, ce are loc la Galeria „Passarelle et Mathurin”. Cu acelasi prilej, va fi lansata Lucrarea-album privind pictura contemporana romaneasca in Franta, intre 1990 si 2008. Expozitia este deschisa in lunile februarie si martie.