Proiectele rezidentiale schimba fata Cehiei

O veche zona industriala din Praga va deveni in curand un centru rezidential “mamut”, cu aproximativ 2000 de spatii de locuit. Proiectul, denumit Nova Harfa, va schimba complet peisajul din cartierul Vysocany, anunta compania Finep, principalul contractor.

Nova Harfa va fi un complex format din 15 cladiri, intins pe 7 hectare, imprejmuit in totalitate de spatii verzi, in mijlocul caruia se va afla o noua strada denumita grandios “bulevardul parizian” de catre constructori. Elementul cu adevarat distinctiv al noului cartier este gama variata de preturi si clientela foarte diversificata careia i se adreseaza. Finep construieste spatii de locuit pentru aproape toate categoriile de proprietari, pentru aproape toate buzunarele arata The Prague Post.

Cartierul face parte dintr-un nou val care schimba aspectul vechilor zone industriale, care sunt treptat curatate si carora li se atribuie noi destinatii. Unde candva strajuiau fabricile epocii comuniste, acum se ridica turnuri stralucitoare de birouri, iar hypermarketurile sau cladirile de apartamente se inmultesc precum florile de camp. Chiar si dupa noile standarde, Nova Harfa marcheaza o schimbare de amploare in termeni de design si ambitie.

“Ceea ce vrem sa oferim sunt case accesibile ca pret intr-un complex rezidential modern, destinate tuturor categoriilor de clienti, este de parere Ludvic Hruska, seful departamentului de constructii de la Finep. “Proiectul va stabili o noua baza pentru zonele rezidentiale aflate in dezvoltare, care vor indeplini toate cerintele vietii moderne, pentru rezidentii lor.”

“Liniste, va rog!”

“Cel mai mare proiect pe care l-am avut pana in prezent este cartierul Troja, care are 700 de unitati”, spune presdintele companiei, Michal Kocian. Inceput in 2002, proiectul a fost dat in folosinta in vara aceasta.

Compania afirma ca Nova Harfa este cel mai mare proiect de la revolutia din 1989, lucru care ar putea fi foarte adevarat. Constructia sa va cuprinde patru etape.

Prima, programata a fi finalizata in 2006, va cuprinde o imensa cladire in forma de L si un bulevard denumit Podebraska. “Log House”, cum a fost botezata, este o structura cu patru etaje, care va avea spatii comerciale la parter si peste 300 de apartamente dispuse pe cele trei niveluri superioare. Cladirea a fost conceputa ca un scut de protectie impotriva poluarii sonore, impiedicand zgomotul de pe bulevardul Podebraska sa ajunga la celelalte apartamente. Pentru proprietarii care nu se pot satura de viata agitata a orasului, apartamentele-studio, care vor fi orientate cu fatada spre bulevard sunt prevazute cu pereti exteriori din sticla. Apartamentele mai mari vor fi pe partea opusa a cladirii, al carei acoperis este prevazut si cu o gradina.

De cealalta parte a “Log House”, va exista o alternanta de cladiri de dimensiuni mari sau reduse care vor oferi o varietate de spatii de locuit.

Complexul, format din sase cladiri mari de locuit, va avea o configuratie relativ neobisnuita-sapte etaje, exceptie facand cladirea care margineste spatiile verzi, care va avea 12 etaje. “Locuinta de la ultimul nivel va fi situata la 45 de metri inaltime, si va avea o priveliste deosebita.”, precizeaza Petra Machova, purtatorul de cuvant al Finep.

In fazele ulterioare, vor fi date in folosinta sase “coloane” de case, in perimetrul delimitat de cele 6 cladiri cu apartamente. Fiecare rand de case va fi imparti in apartamente separate dispuse pe doua nivele, cu bucataria si livingul la primul nivel si dormitoarele la etaj. Fiecare apartament va avea o intrare separata.

Urmatoarele stadii ale proiectului prevad o fantana arteziana, un bulevard cu trei benzi (bulevardul parizian), precum si alte cladiri cu apartamente.

Gata de construit

Finep a ales locatia pentru Nova Harfa din motive lesne de inteles: “are foarte bune legaturi cu centrul orasului”, spune Machova. “Pe langa aceasta, este o locatie foarte dinamica, cu stadionul Sazka in vecinatate si cu o noua statie de tren, Praha Liben, precum si cu o zona de parcuri in imediata apropiere.”, adauga Machova.

Locatia s-a dovedit a avea un alt avantaj. Pentru a putea construi pe foste zone industriale, contractorii trebuie sa curete zona de toxine. Terenul pentru Nova Harfa a fost cumparat in 1996 de un alt grup care l-a curatat de reziduuri, in anticiparea construirii unei uzine electrice. In cele din urma, s-a renuntat la idee iar Finep a preluat terenul in 2003, avand nevoie doar de actualizari ale autorizatiilor de mediu. “Nu a trebuit decat sa demonstram ca a fost deja curatat”, spune arhitectul Zdenek Holzel. Principala problema cu care s-a confruntat Finep, potrivit spuselor lui Holzel, a fost zgomotul constant produs de traficul de pe Podebradska. Prima alternativa a fost construirea de garaje care sa functioneze ca un scut impotriva poluarii fonice, dar ar fi avut un aspect “urat”, afirma arhitectul. A doua optiune a fost construirea de cladiri de birouri, dar investitorii nu au apreciat ideea. “Asa ca am venit cu ideea construirii cladirii Log House”.

Costul estimat pentru primele trei faze este de 77 milioane de dolari. Perioada imediat urmatoare va fi destinata contractelor de leasing, iar Finep nu isi face probleme ca nu va avea clienti. “Jumatate din oamenii care vin in Praga se afla in cautarea unui job, iar cealalta jumatate vrea sa cumpere un apartament pentru copii”, spune purtatorul de cuvant al Finep.

Cu siguranta vor fi multe variante din care clientii pot alege: locuintele variaza de la 30 metri patrati, pana la 104 metri patrati. Aproximativ 60% din apartamente vor avea o suprafata medie de 45-60 metri patrati. Casele din complex vor avea o suprafata construita de aproximativ 90-100 metri patrati.

“Preturile variaza, in functie de etajul la care este situat apartamentul, de privelistea pe care o are sau daca este sau nu prevazut cu balcon.” Preturile vor varia de la 970 la 1.355 dolari pe metru patrat construit.

Proiectul va fi finalizat in 2007. Companiei ii va fi relativ usor sa contracteze clienti pentru Nova Harpa, cu mult inainte ca ultima caramida sa fie pusa. Pe piata imobiliara din Praga, expresia “nu putem sa le construim suficient de repede” este luata ad-literam.

Piata de capitaluri si sectorul financiar din Cehia sustin schimbarile de imagine ale tarii

In capitala Cehiei, investitorii straini au luat cu asalt si companiile nationale, care au intrat in cursa privatizarii. Companiile locale de brokeraj se asteapta la o revigorare masiva a pietei. In orice caz, bursa pragheza a depasit-o deja pe cea din Budapesta, la volumul trazactiilor si la capitalizarea bursiera. Astfel, bursa din Praga a profitat de dividendele atractive acordate si de doua tranzactii majore: preluarea a 27% din actiunile operatorului de telefonie Cesky Telecom in valoare de 680 de mil. euro, de catre KPM si Swisscom, din decembrie anul trecut – cea mai mare oferta din toate timpurile pe bursa pragheza – si prima listare pe piata a companiei farmaceutice Zentiva din luna iunie, cu actiuni in valoare de 211 mil. dolari. Succesul plasamentului actiunilor Cesky Telecom a adus noi investitori americani pe piata, care si-au indreptat atentia spre alte active, cum ar fi cele ale Komercni Banka si cele ale gigantului energetic CEZ.

“A avut loc un efect benefic asupra pietei” crede Michael Jasansky, directorul fondului de investitii Patria. “Cesky Telecom a avut rolul de catalizator”, a adaugat el.

De pe urma planurilor ambitioase de extindere regionala ale investitorilor, uriasul energetic CEZ a fost cel care a profitat cel mai mult. Pana acum, valoarea actiunilor CEZ s-a apreciat cu 60%.

Aspiratiile Cehiei nu se reflecta doar in piata de capitaluriSi sectorul financiar cehesc este in plin avant. In plus, Cehia ar putea deveni in curand prima dintre tarile nou aderate la UE care sa “bata” moneda euro.

Monetaria ceha (Ceska mincovna) a solicitat Bancii Centrale Europene (BCE) licenta pentru a putea produce moneda euro. Ceska mincovna a acceptat auditul BCE, in scopul verificarii concordantei standardelelor de productie ale monetariei, localizata in orasul Jablonec nad Nisou, cu cerintele BCE.

Franz Herres, specialistul in productie al BCE, spune ca monetaria din nordul Boemiei aspira sa devina prima dintre companiile din acest sector, din randul noilor state membre, care doreste sa se implice in acest domeniu. “Pana acum, nu am mai primit nici o solicitare de a produce moneda euro din partea vreunuia dintre statele nou-aderate,” a declarat Herres.

In prezent, Ceska mincovna produce coroanele cehesti si leii moldovenesti. Compania s-a aratat insa doritoare sa bata moneda euro incepand cu anul 2005.