Protest european impotriva scutului american

Scutul american antiracheta, sub a carui umbrela va intra si Romania si care va fi operativ intr-un an, a starnit nemultumiri atat la Moscova cat si la Bruxelles si proteste de strada in Cehia si Polonia.
Aproximativ 2.000 de oameni au manifestat ieri la Praga impotriva amplasarii unor baze necesare scutului in Cehia. Acelasi fel de proteste au avut loc duminica si in Polonia.
In lumina suspiciunilor care planeaza in primul rand asupra programului nuclear al Iranului dar si al Coreei de Nord, administratia americana a scos din sertar proiectul scutului antiracheta, uitat dupa incheierea Razboiului Rece si dupa ce vechile state ale UE au refuzat amplasarea acestui scut pe teritoriile lor la inceputul anilor ’90.
Rusia lui Vladimir Putin se simte amenintata de posibilitatea amplasarii unui asemenea scut antiracheta in Europa si a avertizat in repetate randuri ca nu va primi cu ochi buni demersul.
La Bruxelles, parerile sunt impartite. Liderii europeni se tem ca amplasarea scutului in Europa ar putea creste influenta americana pe batranul continent, in conditiile in care ea a scazut dupa 1989. In plus UE pare hotarata sa-si consolideze securitatea prin forte proprii si sa-si reduca dependenta de forta militara a aliatului de peste Atlantic. Europa sustine ca nu vede necesitatea unui asemenea demers, intreprins unilateral de partea americana si ca doreste ca cooperarea transatlantica sa se desfasoare preponderent in cadrul NATO.
Distantarea dintre Europa si SUA a fost criticata, luni, de secretarul general al NATO, Jaap de Hoof Scheffer, intr-o intalnire pe care a avut-o la Berlin cu oficiali ai UE. “NATO si UE sunt departe de a fi capabile sa raspunda unei crize globale impreuna, deoarece relatia dintre ele este inca problematica”, a declarat el, incercand sa-i convinga pe liderii UE de necesitatea unei mai bune colaborari transatlantice.
Protestele din Cehia si Polonia au venit dupa ce oficialitatile de la Praga si Varsovia si cele de la Washington au confirmat ca poarta negocieri pentru a ajunge la o intelegere privind amplasarea unor echipamente necesare scutului antiracheta in aceste tari.
Scutul antiracheta este menit sa impiedice un atac asupra SUA si aliatilor sai cu rachete balistice inter-continentale (ICBM) echipate cu fo-coase nucleare. Acest scut are la baza doua componente esentiale. In primul rand sunt necesare radare ultraperformante si sateliti de ultima generatie capabili sa detecteze lansarea unei asemenea rachete si sa-i calculeze si sa-i urmareasca traiectoria exacta. In al doilea rand sunt necesare baze de lan-sare a unor rachete conventionale capabile sa atinga o viteza foarte mare pentru a putea intercepta rachetele inamice si pentru a le putea detona inainte ca acestea sa ajunga la tinta. Cu cat asemenea baze sunt pozitionate in mai multe locuri de pe glob cu atat sporeste acuratetea, eficacitatea si viteza de reactie a scutului antiracheta.
Ideea acestui scut antiracheta a aparut in SUA in anii ’50, cand cursa inarmarilor nucleare a inceput sa ia amploare. El a devenit celebru in lumea intreaga in timpul anilor ’80, cand presedintele american de atunci, Ronald Reagan, a vorbit in repetate randuri despre el, intr-o incercare de a de-monstra Uniunii Sovietice superiori-tatea economica, tehnologica si militara a SUA.
Atat guvernul ceh, cat si cel polonez si-au manifestat disponibilitatea de a colabora cu aliatul american in acest proiect si multi oficiali americani au declarat ca se asteapta ca in cativa ani scutul antiracheta sa opereze la capa-citate maxima. Ingrijorarile lor ar trebui sa vina acum din alta parte. Saptamanile trecute China a recunoscut cu jumatate de gura ca si-a doborat un satelit propriu cu o racheta balistica. Analistii au vazut in acest gest o tentativa a Chinei de a arata Washingtonului nivelul tehnologic la care a ajuns. Actiunea Chinei este relevanta pentru proiectul scutului antiracheta, deoarece acesta nu poate functiona in lipsa satelitilor. Multe voci sustin ca Washingtonul a perceput actiunea Chinei ca o amenintare subtila si ca este posibil ca in urmatorii ani cursa inarmarilor sa reinceapa, dar cu alt protagonist in locul URSS si intr-o noua dimensiune – cea a spatiului cosmic.