Provocările schimbărilor climatice/ de Ziarul de duminică

Mihaela Răileanu

Schimbări climatice: provocări etice și politice

Editura Tritonic

Și aceasta este o dezvoltare a unei teze de doctorat susținute la SNPA cu prof. univ. Dr. Mihaela Moroiu. Tema proiectului de cercetare: Tragedia bunurilor comune și securitatea globală, din perspectiva schimbărilor climatice. 

Autoarea pleacă de la ideea că relația dintre omenire și climă este bidirecțională: pe de o parte, clima influențează evoluția socială umană, iar, pe de altă parte, există dovezi clare că omenirea contribuie la schimbările climatice la o scară și cu o intensitate nemaiîntâlnite în istoria recentă. Atunci când ne referim la dimensiunea schimbărilor climatice trebuie să avem în vedere două aspecte. În primul rând, trebuie să ne gândim că aceste modificări nu vor avea loc cândva, într-un viitor neprecizat. Dimpotrivă, ele reprezintă un proces care se află în plină desfășurare. În al doilea rând, trebuie spus că întreaga comunitate științifică a ajuns la un consens în ceea ce privește existența acestui tip de schimbare. De asemenea, nu trebuie uitată nici dimensiunea etică a problematicii schimbărilor climatice, atunci când analizăm perspectivele speciei umane.

Lucrarea este astfel structurată: se analizează întâi conceptul de vulnerabilitate aplicat fenomenului de schimbare climatică globală. Există mai multe evaluări ale vulnerabilității, dar în această lucrare evaluarea vulnerabilității va fi prezentată ca o abordare care poate oferi informații și linii directoare pentru menținerea stabilității climatice globale. Autoarea insistă în analiza ei pe ideea că fenomenul schimbării climatice se va intensifica în acest secol afectând, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ecosistemele planetare și toate formele de viață. Apoi, Mihaela Răileanu mută analiza în domeniul eticii, pentru că schimbarea climatică are un fundament etic important, știut fiind faptul că unele state sunt mai afectate decât altele (în special statele mai puțin dezvoltate, acestea fiind, paradoxal, și cele care emit în atmosferă cele mai puține gaze cu efect de seră). De aceea, prezintă cadrul teoretic în care poate fi studiată etica de mediu/climatică, cu convingerea că de modul în care omenirea se raportează la fenomenul schimbării climatice depind identificarea și implementarea măsurilor de stabilitate climatică la nivel global. Autoarea mai prcizează că omenirea nu mai are foarte mult timp la dispoziție pentru a organiza adaptarea, iar efortul trebuie să fie unul internațional.