Puterea de cumparare a romanilor, la jumatate din media UE in 2011

Programul a fost aprobat de Guvern si include principalele obiective de politica bugetara si monetara si angajamentul de adoptare a euro in 2014. Romania a recuperat in ultima perioada o parte semnificativa din diferenta fata de media UE, din punct de vedere al dezvoltarii economice, insa se afla inca cu mult in urma celor mai multe tari europene.

Astfel, PIB pe cap de locuitor exprimat in puterea de cumparare standard a fost in 2007 de circa 42% din media UE, iar autoritatile se asteapta ca in 2011 ponderea sa urce la peste 50%. Cresterea reala a PIB-ului pentru acest an este estimata la 2,5%, iar pentru 2010 si 2011 este prognozat un avans economic de 4,5% si, respectiv, 5,5%. In medie, economia Romaniei va inregistra o crestere de 4,2% in perioada 2009-2011, sub potentialul de 6%, pe fondul riscurilor care se pot manifesta atat pe plan intern, cat si pe plan extern. “Cresterea economica prognozata pentru perioada 2009-2011 este sub cea a PIB potential, avand in vedere mix-ul politicilor macroeconomice prognozate si riscurile care se pot manifesta atat pe plan intern, cat si pe plan extern”, se mentioneaza in document, care urmeaza sa fie trimis Comisiei Europene. In prima parte a anului va exista o tendinta de accentuare a contractiei activitatii economice, ce ar putea conduce la scaderea cresterii reale a Produsului Intern Brut la sub 1%, potrivit estimarilor autoritatilor. Intr-un scenariu pesimist autoritatile estimeaza chiar ca economia romaneasca ar putea intra in recesiune pentru prima data dupa 9 ani, in cazul unei accentuari a efectelor crizei, a unor conditii climatice proaste in agricultura, cu seceta sau inundatii, si a unei evolutii defavorabile a preturilor internationale la petrol, gaze sau produse alimentare. Investitiile straine directe in Romania se vor injumatati in acest an, de la peste 9 miliarde de euro in 2008 la 4,7 miliarde de euro, in conditiile crizei financiare mondiale. “Componenta mai putin afectata se asteapta sa fie investitiile straine din profitul reinvestit, daca se ia in considerare ca in principal este vorba de distribuirea intre dividende si investitii a profitului obtinut in anul 2008. Aceasta tendinta va fi sprijinita si de masura prevazuta in programul de guvernare privind scutirea de la impozitare a profiturilor reinvestite.” Investitiile straine directe ar putea creste in 2010 la 5,4 mld. euro in contextul relansarii economice previzionate atat pentru statele din UE, cat si pentru Romania. “Finantarea deficitul extern se va realiza intr-o proportie semnificativa, pe seama surselor autonome negeneratoare de datorie externa, ajungand la finele anului 2011 la circa 65%”, se mentioneaza in programul de convergenta. Gradul de acoperire a deficitului extern prin investitii directe se va diminua, pe masura ce nivelul acestora se va stabiliza, concomitent cu majorarea substantiala a contributiei transferurilor de capital, in cea mai mare masura datorita asimilarii fondurilor de la UE. Pentru 2009 este de asteptat ca trendul dezinflatiei, manifestat inca din partea a doua a anului 2008, sa continue, fiind sustinut de o contractie semnificativa a cererii care sa atenueze influentele induse de o depreciere a monedei nationale. Principalul obiectiv de politica bugetara este reducerea progresiva a deficitului bugetului general consolidat pana la nivelul de 1% din PIB in anul 2012, prin realizarea unei combinatii sustenabile de masuri atat pe partea de venituri, cat si pentru cheltuieli. Autoritatile propun o politica fiscala mai prudenta pentru a tine sub control cresterea deficitului extern si presiunile inflationiste care ameninta procesul de convergenta.   Cadrul macroeconomic  

• Angajamentul de adoptare a monedei euro in anul 2014 este mentinut, precizandu-se ca acesta reprezinta o ancora importanta in promovarea reformelor bugetare si structurale necesare cresterii flexibilitatii economiei romanesti.

• Autoritatile se asteapta in 2009 la un volum de investitii straine mult mai redus ca in 2008, respectiv de 4,7 mld. euro, ceea ce inseamna o reducere cu circa 50% fata de nivelul de anul trecut.

• Economia va inregistra o crestere medie de 4,2% in perioada 2009-2011, sub potentialul de 6%, pe fondul riscurilor care se pot manifesta atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Cresterea reala a PIB-ului pentru 2009 este estimata la 2,5%, iar pentru 2010 si 2011 este prognozata o crestere economica de 4,5% si, respectiv, 5,5%.

• Intr-un scenariu pesimist economia romaneasca ar putea intra in recesiune pentru prima data dupa 9 ani in cazul unei accentuari a efectelor crizei, a unor conditii climatice proaste in agricultura, cu seceta sau inundatii, si a unei evolutii defavorabile a preturilor internationale la petrol, gaze sau produse alimentare.

• Cererea interna isi va diminua puternic amplitudinea de crestere in anul 2009, pana la 3,9%, pe fondul scaderii consumului individual al gospodariilor si al formarii brute de capital fix, cu 4,5% si, respectiv, 5%. Consumul individual al populatiei isi va incetini cresterea de la 7,8% in 2008 la 4,3% in acest an, in timp ce consumul colectiv al administratiilor publice se va diminua cu 1%, in conditiile eforturilor de reducere a deficitului bugetar.

• Va creste nivelul de finantare a investitiilor prin transferuri de capital din strainatate, incluzand fondurile europene, care vor determina o reducere a necesarului de finantare din surse externe cu valori cuprinse intre 0,9% din PIB in 2009 si 2% in 2011.

• Puterea de cumparare a romanilor va creste urmand sa ajunga in 2011 la jumatate din media europeana.

• Salariile in sectorul bugetar vor fi majorate, in perioada 2010-2011, la un nivel corelat tot cu rata inflatiei, sub nivelul productivitatii muncii, iar angajarile in sectorul public vor fi blocate, ca si in acest an, Executivul fiind hotarat sa continue politica de reducere a cheltuielilor.

• Varsta de pensionare va creste, iar posibilitatile de pensionare anticipata vor fi limitate, masurile urmand sa determine pe termen scurt, in urmatorii trei ani, scaderea ratei de dependenta a populatiei.

• Autoritatile vor urmari realizarea in perioada 2009-2011 a obiectivului principal privind mentinerea in limite sustenabile a nivelului datoriei publice guvernamentale si asigurarea surselor necesare finantarii deficitelor bugetare si a resurselor de plata a serviciului datoriei la un cost cat mai redus si un nivel al riscului acceptabil in conditiile dezvoltarii pietei titlurilor de stat.

• Politica agresiva de emitere de titluri de stat pentru acoperirea necesarului de finantare inceputa in prima parte a anului 2009 are ca scop crearea unui buffer (fond tampon) in trezoreria statului.
• Necesarul anual de finantare al Romaniei se va reduce treptat, ca procent din PIB, de la un maxim de 12,9% inregistrat in 2007 la 7,1% in 2011. Ponderea necesarului de finantare externa in PIB a fost anul trecut de 11,6% si va scadea treptat la 9,4% in 2009 si la 7,8% in 2010.

• Nivelul deficitului de cont curent va creste moderat, insa cu o tendinta de ameliorare a ponderii acestuia in PIB, la 10,5% in acest an si, respectiv, la 9,5% in 2010 si la 9,1% in 2011. Reducerea ponderii va fi determinata de evolutia favorabila a deficitului balantei de bunuri si servicii.

• Gradul de acoperire a deficitului extern prin investitii directe se va diminua, pe masura ce nivelul acestora se va stabiliza, concomitent cu majorarea substantiala a contributiei transferurilor de capital, in cea mai mare masura datorita asimilarii fondurilor de la UE.

• Autoritatile anticipeaza ca va creste competitivitatea produselor romanesti in urmatorii ani, care vor relansa comertul exterior de bunuri si servicii atat pe pietele traditionale, cat si pe pietele noi. In aceasta ipoteza, contributia negativa a exportului net la cresterea PIB se va situa pe o panta descendenta, reducandu-se de la 1,9 procente in 2009 la 1,4 procente in 2011.

• Executivul apreciaza ca reducerea graduala a cresterii preturilor administrative, promovarea unei politici salariale prudente, cresterea salariilor sub nivelul productivitatii muncii si continuarea reformelor structurale in perioada 2009-2010 vor mentine procesul de dezinflatie pe o traiectorie sustenabila.

• Perioada 2009-2010 este decisiva in ceea ce priveste absorbtia fondurilor comunitare de preaderare, avand in vedere faptul ca primirea fondurilor PHARE, ISPA si SAPARD va inceta dupa realizarea integrala a programelor finantate din aceste fonduri.

• Pe termen scurt prioritare vor fi asigurarea derularii ordonate a procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice – amorsat deja in anul 2008, precum si mentinerea stabilitatii sistemului financiar.

  Politica monetara si a cursului de schimb  

• Pentru 2009 este de asteptat ca trendul dezinflatiei, manifestat inca din partea a doua a anului 2008, sa continue, fiind sustinut de o contractie semnificativa a cererii care sa atenueze influentele induse de o depreciere a monedei nationale. Tinta de inflatie este de 3,5% plus/minus 1 punct procentual, iar rata inflatiei urmeaza sa scada gradual pana la nivelul de 3,2% in anul 2011.

• Autoritatile au optat pentru mentinerea si in 2010 a tintei de inflatie la nivelul anului 2009. Argumentul prioritar al acestei optiuni il constituie stringenta atingerii obiectivului de inflatie stabilit, esentiala pentru mentinerea credibilitatii BNR, in conditiile in care sub impactul multiplelor si amplelor socuri inflationiste produse succesiv sau simultan, ratele anuale ale inflatiei s-au plasat in anii 2007 si 2008 la niveluri superioare tintelor stabilite.

• Contextul economic international si persistenta unor dezechilibre macroeconomice manifestate in ultima parte a anului anterior au determinat o volatilitate mai ampla a cursului de schimb, in sensul deprecierii monedei nationale fata de principalele valute, fenomen care este posibil sa se mentina si pe parcursul acestui an.

• Efectul deprecierii cursului de schimb poate duce la restrangerea consumului populatiei, mai ales in categoria celor care in anii anteriori au apelat la credite in valuta. In aceste conditii, reducerea cererii ar urma sa fie diminuata semnificativ, favorizand procesul dezinflationist estimat.

• Potentiala revigorare pe termen mediu a investitiilor straine directe si probabila mentinere a diferentialului semnificativ de productivitate vor crea conditiile reluarii trendului de apreciere sustenabila in termeni reali a monedei nationale in raport cu euro – ajustare benefica din perspectiva convergentei reale si nominale a economiei romanesti.

• Scaderea treptata a volatilitatii cursului de schimb al leului si cresterea ulterioara a stabilitatii acestuia vor avea ca suport, pe de o parte, restrangerea efectelor adverse ale crizei financiare si economice globale, si, pe de alta parte, insanatosirea fundamentelor economiei nationale si continuarea procesului de convergenta, de natura sa stabilizeze anticipatiile privind evolutia cursului de schimb pe termen lung.

• Scaderea ratelor dobanzilor reprezentative ale politicii monetare se prefigureaza a fi in continuare graduala, ea urmand a se corela atat cu epuizarea presiunilor inflationiste ale cererii agregate ce va rezulta din deschiderea si adancirea pe termen scurt a gap-ului negativ al PIB, cat si cu atenuarea tendintei de depreciere a monedei nationale si cu temperarea volatilitatii cursului de schimb al leului.

    Politica fiscala si bugetara  

• Principalul obiectiv de politica bugetara este reducerea progresiva a deficitului bugetului general consolidat pana la nivelul de 1% din PIB in anul 2012, prin realizarea unei combinatii sustenabile de masuri atat pe partea de venituri, cat si pentru cheltuieli.

• Guvernul va introduce, prin noul Cod fiscal, un sistem forfetar de impozitare pentru activitatile economice insuficient fiscalizate, cu mentinerea principiilor cotei unice, si va aplica o strategie bugetara de o mai mare austeritate si eficienta a cheltuielilor publice curente.

• Largirea bazei de impozitare in sectoare precum mediul inconjurator, intreprinderile de stat si domeniul agricol. Imbunatatirea administrarii veniturilor prin reforma administratiei fiscale si reducerea costurilor de colectare.

• Statul va executa silit firmele datornice pentru a recupera restantele acestora fata de stat, procedura urmand sa fie aplicata gradual, incepand cu bunurile si valorile care nu afecteaza activitatea principala a societatii restantiere.

• Guvernul va monitoriza lunar evolutia arieratelor si comportamentul agentilor economici din punct de vedere al solvabilitatii acestora. Va fi realizat un sistem informatic standardizat de gestiune si monitorizare a arieratelor, cu finantare europeana.

• Finantele estimeaza o crestere cu 9% a incasarilor din TVA fata de 2008, in scadere cu 0,3 puncte procentuale ca procent in PIB. Veniturile din TVA vor fi influentate in 2009 de restrangerea activitatii economice in anumite sectoare de activitate. Pe termen mediu veniturile din TVA vor inregistra o evolutie ascendenta, pana la 7,8% din PIB in anul 2011.

• Sumele colectate din impozitul pe profit vor urca cu 3% fata de 2008, in scadere cu 0,2 puncte procentuale ca pondere in PIB, evolutia fiind influentata de diminuarea activitatii economice in unele domenii, precum si de costurile mari de finantare ale companiilor in 2009. Veniturile din impozitul pe profit vor reveni la nivelul de 2,5% din PIB in 2011, in contextul relansarii cresterii economice.

• Incasarile din impozitul pe venit vor urca cu 9% fata de 2008, in scadere cu 0,1 puncte procentuale ca pondere in PIB. Evolutia este determinata, in principal, de cresterile moderate ale castigului salarial mediu brut si numarului mediu de salariati in 2009 fata de 2008. Pe termen mediu, autoritatile estimeaza aceeasi evolutie prudenta a salariilor in concordanta cu productivitatea, incasarile din impozitul pe venit urmand sa se stabilizeze la 3,3% din PIB in 2011.

• Contributiile de asigurari sociale inregistreaza o dinamica accelerata in cadrul veniturilor bugetare, de 18%, in crestere cu 0,5 pp din PIB fata de 2008, in conditiile majorarii ratei de contributie de asigurari sociale de stat la angajator cu 2,3 pp si cu 1 pp la angajat. Evolutia moderata a castigului salarial mediu brut pe termen mediu va conduce la diminuarea ponderii contributiilor pana la 9,5% din PIB in 2011.

• Strategia bugetara a Guvernului urmareste refacerea credibilitatii si stabilitati finantelor publice pe termen scurt si mediu, prin promovarea unor masuri care sa conduca la limitarea deficitelor bugetare si diminuarea nevoii nete de finantare a sectorului guvernamental in conditiile alocarii unor resurse semnificative pentru investitiile publice.

• O conduita mai putin restrictiva a politicii fiscale s-ar manifesta prin dificultati de finantare a deficitului bugetar si o amplificare a competitiei intre sectorul public si cel privat pentru atragerea resurselor de finantare disponibile. Autoritatile urmaresc asigurarea unei politici bugetare si salariale prudente.