"A privi prin fotografie" (III)

Putem imagina o lume, spuneam data trecuta, in care lucrurile nu ar putea sa actioneze asupra simturilor noastre, dar in care totusi am vedea pentru ca “arhitectul divin” a facut in asa fel incat exista in noi un flux de imagini (un soi de film) ce corespund evenimentelor din jurul nostru. Imaginam aceasta lume (impreuna cu Currie) pentru a ne face imuni la teoria lui Kendall Walton conform careia nu putem vedea ceva daca nu suntem in contact fizic cu acel ceva, un contact fizic direct, in sensul ca, intre imaginea pe care o avem si acel ceva a carui imagine este, se interpune o alta constiinta (cea a unui pictor, bunaoara). Lumea pe care am imaginat-o pe de o parte exclude contactul fizic, pe de alta parte face ca perceptia noastra sa depinda de o alta constiinta, cea a arhitectului divin, fara ca prin aceasta sa putem spune ca nu vedem.
Este adevarat, nu traim intr-o lume in care am fost programati sa avem o serie de perceptii vizuale in afara oricarui contact fizic direct (in sensul de mai sus). Insa posibilitatea unei asemenea lumi face ca excluderea imaginii din clasa reprezentarilor sa nu fie necesara: imaginea fotografica nu ne pune in contact direct cu lucruri demult disparute (cu stramosii nostri de exemplu), ci se refera la ele, precum desenele, tablourile, descrierile facute cu ajutorul cuvintelor. Precum descrierile? Da, afirma unii (Nelson Goodman intre altii). Descrierea “aceasta pipa este luminata din stanga sus” intretine acelasi raport cu referentul sau precum o fotografie ori un tablou care-l “infatiseaza”: un raport conventional. Este clar ca in tablou ori in fotografie nu exista nici o pipa (amintiti-va de celebrul “Ceci n’est pas une pipe”), ci reprezentarea unei pipe, iar aceasta reprezentare, desi prezinta unele analogii vizuale cu referentul, este conventionala.
Daca in tabloul lui Magritte vedem o pipa luminata din stanga sus, lucrul se datoreaza faptului ca am fost obisnuiti sa interpretam nuanta mai deschisa a unei culori drept un efect de lumina, cum am fost obisnuiti sa interpretam figurile de pe panoul de mai jos drept reprezentarea unei intersectii de drumuri cu “sens giratoriu”.