"Accesul in bucla locala" - o solutie?

La inceputul lunii octombrie, Autoritatea Nationala pentru Reglementari in Comunicatii (ANRC) lansa spre consultare publica Proiectul privind “Principiile si preconditiile (…) pentru accesul neconditionat la bucla locala” – pe scurt accesul in bucla locala. Lansarea dezbaterii publice venea din dorinta introducerii in Romania a legislatiei europene – mai precis a unuia dintre pilonii liberalizarii telecomunicatiilor de acum 20 de ani.

SUA “remonopolizeaza” bucla locala
SUA, un pionier al demonopolizarii acum 20 de ani isi reconsidera pozitia si devine un pionier la “remonopolizarii”! FCC, autoritatea de reglementari din SUA, a adoptat anul acesta dispozitii care ingradesc aplicarea accesului in bucla locala (ULL- Unbundling Local Loop). In felul acesta eficienta ULL, unul dintre pilonii liberalizarii telecomunicatiilor de acum 20 de ani este pusa in discutie. Sa fie aceasta recunoasterea ineficientei acestui principiu? Cert este ca aplicarea ULL nu a dus la competitie puternica. Mai mult competitia a aparut acolo unde ULL nu a fost luat in consideratie. In SUA, cei mai puternici competitori pentru operatorii de telefonie fixa s-au dovedit a fi operatorii de televiziune prin cablu, in timp ce in Europa competitorii sunt operatorii de telefonie mobila, densitatea telefoniei mobile fiind aproape de doua ori mai mare decat a telefoniei fixe. Ce a insemnat accesul “fortat” la bucla locala? In primul rand, competitie in sectorul “retailing”. La limita, aceasta competitie poate insemna ca un operator, monopolistul, pune la dispozitie infrastructura sa iar o multime de retailisti cumpara de la monopolist  acces la retea si revand. Un exemplu tipic vine din Germania, unde reglementarile in vigoare la liberalizare stimulau “competitia in retailing”.  Deutsche Telekom (DT) a fost fortata sa vanda “en gross” noilor intrati foarte ieftin. Rezultatul? Unii s-au imbogatit rapid revanzand la preturi mari (aproximativ 20 pfeningi/minut) trafic cumparat foarte ieftin de la DT (2,7pfeningi/minut) Guvernul a fost criticat la un an de la liberalizare ca a permis distribuirea unui bogatii nationale unor persoane particulare. Dar cel mai important rezultat este ca astazi, la dupa cinci ani de la liberalizare, DT are 98% din piata telefoniei locale in Germania. Si un alt exemplu: in Marea Britanie, BT are 82% din piata locala dupa 20 de ani de la liberalizare. Anul si procentul de “demonopolizare”!

Motorul ULL nu a functionat
Liberalizarea telecomunicatiilor in tarile din UE a avut loc la 1 ianuarie 1998. La cea data densitatea medie (numarul de linii telefonice raportat la populatie) in acea zona era de circa 52%. Unele tari, precum Germania, aveau chiar o densitate mai mare decat media. Infrastructura de telecomunicatii era deci bine dezvoltata. Noii intrati au gasit suficienta infrastructura (bucla locala) de inchiriat de la fostii monopolisti. Sa ne mai reamintim ca telefonia mobila era la inceputurile dezvoltarii sale, ca de altfel si televiziunea prin cablu. Din aceste motive accesul in bucla locala (ULL) s-a dorit a fi un motor al competitiei in special pe piata locala. Putem spune ca motorul numit ULL nu a functionat nici cand telefonia fixa nu era in competitie cu telefonia mobila sau televiziunea prin cablu. Cu atat mai mult nu poate functiona astazi cand telefonia mobila este un substitut pentru telefonia fixa.  In Romania, liberalizarea telecomunicatiilor de la 1 ianuarie 2003 gaseste o infrastructura de telecomunicatii (telefonie fixa) slab dezvoltata care ne plaseza pe unul dintre ultimele locuri in Europa: circa 4,3 milioane abonati adica 20% densitate telefonica, la care se adauga liste de asteptare pentru instalare de posturi telefonice, centrale manuale, etc. Ar rezulta astfel ca noii intrati nu prea au la ce sa aiba access. Mai degraba, noii intrati ar putea avea acces la retelele de telefonie mobila care au o dezvoltare mult mai buna: in curand vor avea 6 milioane de abonati, acoperind, teritorial, 95% din populatia tarii. La aceasta ar trebui sa mai adaugam si operatorii de televiziune prin cablu au “cablat” circa 45% din locuintele din Romania. Care ar putea fi rezultatele aplicarii accesului neconditionat in bucla locala? Experienta altor tari nu arata rezultate deosebite, in afara de dispute cu operatorul monopolist. La noi, aplicarea ULL pe langa faptul ca ar duce la repetarea experintei altor tari, intr-un moment in care telefonia mobila este inca in avant, ar duce la abaterea, la “deturnarea” unor investitii de la dezvoltarea infrastructurii (telefonizare), Romania avand nevoie in primul rand sa reduca decalajul fata de restul tarilor europene in ce priveste densitatea telefonica.Sa mai reamintim si de criza mondiala a telecomunicatiilor, dar si de faptul ca telefonia fixa este un produs pe partea descedenta a ciclului de viata. Telefonia fixa clasica din Europa centrala, deci si din Romania, ar putea intra in criza curand, daca nu cumva acest lucru s-a si intamplat. Aplicarea accesului in bucla locala ar putea duce la accelerarea acestui proces in Romania. 
Asa cum spuneam, ULL a generat competitie in retailing care din pacate nu s-a dovedit eficienta nici acolo unde infrastructura era bine dezvoltata, cu atit mai mult in tarile cu infrastructuri slab dezvoltate. Desigur Romania incearca sa introduca o legislatie europeana, numai ca uneori aceasta se dovedeste depasita de timpuri. Romania, tara cu infrastructura slab dezvoltata ar trebui, deci, sa stimuleze mai degraba dezvoltarea infrastructurii.  (nicolae_oaca@yahoo.com)