"Avem sansa sa refacem solidaritatea de breasla"

Uniunea Scriitorilor are, de cateva saptamani, o conducere acceptata de majoritatea membrilor ei. Daca ziarul nostru publica, in urma cu trei numere, un interviu la cald cu presedintele USR, profesorul Nicoale Manolescu, astazi a venit randul vicepresedintelui USR, poetul Varujan Vosganian.

– Care este prima si cea mai importanta responsabilitate care apasa pe umerii dvs., in calitate de vicepresedinte al USR ales in unanimitate?

– Ne intalnim astazi aici, in sediul USR, intr-un birou fara telefon, fara computer, fara lumina. De la bun inceput, toate acestea dovedesc ca Uniunea necesita un efort extraordinar de organizare, de administrare si de imagine. Nu ma numar printre cei care obisnuiesc sa dea vina pe altii pentru ceea ce nu s-a facut. Este insa pentru prima oara cand avem o conducere girata de un numar atat de mare de membri.

Nicolae Manolescu a castigat alegerile din primul tur, eu am fost ales vicepresedinte in unanimitate; niciodata USR nu a lasat, cel putin la acest nivel electoral, imaginea de convergenta de pareri. Nu mai exista grupuri care sa dezbine scriitorimea, exista doar persoane cu atitudini diferentiate. Avem sansa sa refacem solidaritatea de breasla si ea poate fi realizata printr-o mai buna administrare a Uniunii. Aceasta este principala responsabilitate pe care consider ca o am in calitate de vicepresedinte.

– Care va sunt obiectivele? Intr-o declaratie de data recenta, ati afirmat ca spre bugetul Uniunii Scriitorilor urmeaza sa se indrepte mari sume de bani.

– Am in vedere trei obiective asupra carora trebuie sa dau un raspuns pana in luna septembrie si care tin de administrarea interna, fiscala a USR, de administrarea fondurilor ce vin prin intermediul altor institutii catre USR si de atragerea de bani printr-un parteneriat cu mediul de afaceri. In legatura cu cea de-a treia chestiune, forma concreta prin care se va rezolva acest parteneriat va fi prin intermediul unor intalniri platite ale scriitorilor cu cititorii, gratie unui program de finantare venit din partea mediului de afaceri. Aceste contacte vor avea loc fie intre elevii de scoala si scriitorii pe care ii studiaza in manuale, fie cu cititorii in spatiul bibliotecilor, fie prin conferinte publice in locuri traditionale, cum ar fi Sala Dalles. Scriitorii invitati vor primi echivalentul a 200 de euro. Deja am obtinut finantari pentru primele luni, in primul rand din partea BNR, dar exista si alte institutii care insa nu si-au fixat cuantumul cu care vor contribui. Mai urmeaza sa stabilim criteriile pe baza carora vor fi selectionati scriitorii. Cel putin pentru 2005, acest obiectiv este indeplinit. Al doilea obiectiv este legat de raporturile cu celelalte institutii, si numesc, in primul rand, Ministerul Culturii. Aici, principala noastra atentie se indreapta spre aplicarea Legii Culturii Scrise. Potrivit acesteia, MC trebuie sa creeze un program de achizitionare de carte pentru biblioteci, bazat in principal pe 0,4 la suta din profitul net al Loteriei Romane. Pentru 2005, suma este de aproape 7 miliarde de lei. Vom semna un protocol cu Ministerul Culturii, bazat pe urmatoarele principii: un procent semnificativ din achizitii sa reprezinte lucrarile scriitorilor in viata si revistele literare; cei care decid asupra numelor selectionate sa fie, intai de toate, reprezentanti ai USR si nu reprezentanti ai editurilor sau ai difuzorilor; un colegiu stiintific, alcatuit din persoane de elita, trebuie sa poata stabili ce carte va fi livrata. De aceea, trebuie sa fie o editie buna, critica, ingrijita, pentru ca cititorii, in mod special elevii, sa nu-si deformeze educatia. In ce priveste clasicii, rigoarea trebuie sa fie si mai mare. Apoi, in legatura cu scriitorii actuali, trebuie gasita formula care sa rasplateasca in primul rand valoarea scriitorului. Acest al doilea principiu asigura o influenta mai mare a US in stabilirea titlurilor achizitionate. In al treilea rand, trebuie rezolvata problema timbrului literar si, in sfarsit, trebuie reglementata aplicarea corecta a dreptului de autor. Majoritatea scriitorilor romani in viata, mai ales poetii, nici n-au visat vreodata sa primeasca dreptul de autor. Cei de la minister au fost de acord cu aceste principii si urmeaza sa semnam protocolul.

– Care este situatia timbrului literar in 2005?

– Din 1990, avem o lege care spune ca la pretul cartii se adauga doi la suta timbru literar. Singura asociatie de scriitori care beneficiaza de acest drept este USR, pentru ca ASPRO a renuntat inca de acum doi ani la gestionarea lui. Insa, din 1994 si pana in prezent, suma care putea fi colectata (si nu a fost) se ridica la 8-10 milioane de euro. Interesant este ca nimeni nu s-a preocupat de colectarea timbrului.

– Care este motivul pentru care nu s-au colectat aceste sume?

– Potrivit previziunilor bazate pe vanzarile ultimilor ani, in 2005 ar trebui sa vindem carte in valoare de 6 mii de milioane de lei. Bugetul pe 2005 al USR (16 miliarde de lei) a ignorat insa timbrul literar si nu a prevazut decat 3-400 de milioane de lei din colectarea acestuia. Lasand la o parte faptul ca aceasta indiferenta a Uniunii este de condamnat, surprinde atitudinea Ministerului Finantelor. Potrivit legii, din 1994 si pana in 2002, MF trebuia sa perceapa penalizari de 0,1 la suta pe zi de la distribuitorii care nu virau valoarea timbrului, iar din 2002, aceasta penalizare

s-a majorat la 0,2 la suta pe zi. Ignorand complet urmarirea platii timbrului literar, MF e primul raspunzator.

I-am anuntat ca dorim sa administram noi timbrul. Dar am o singura pretentie: daca un director de editura refuza sa plateasca acest timbru si eu semnalez refuzul, intr-un sfert de ora Garda Financiara sa fie acolo. Rezolvand aceasta problema, vom putea spori alocatiile de protectie sociala, vom face buget de creatie…

– Pentru ca ati pomenit de protectie sociala, USR este perceputa de unii drept un sindicat.

– Uniunea nu este sindicat. Daca ar fi, ar trebui sa negocieze cu patronii. Dar cine sunt patronii scriitorilor, daca nu cititorii si ingerii care li se asaza pe umar? Sindicalistul lupta in primul rand pentru protectie sociala. Or, daca obiectivul principal al scriitorului a devenit pensia, sufertasul cu mancare gratuita si concediul la mare, inseamna ca am ajuns rau. Exista printre noi si scriitori in varsta, neajutorati, pentru care supravietuirea a ajuns regula vietii. Dar majoritatea au ca obiectiv promovarea, managementul cultural, imaginea, implicarea USR in dezbaterea publica. Prioritara pentru noi este, asadar, promovarea literaturii romane. Sindicatul este reactiv. Noi trebuie sa fim activi, sa cream opinie, sa sustinem marile idealuri nationale. In ce priveste literatura romana, obiectivul reintregirii este atins, literatura romana traieste in Romania mare, la Chisinau, Cernauti, in Valea Timocului! Sindicalistul isi apara dreptul la munca, in timp ce noi, scriitorii, ne aparam dreptul de proprietate, pentru ca dreptul la munca nu ni-l ia nimeni.

– In ce priveste programele culturale, ce veti intreprinde?

– Pana la 1 septembrie, voi prezenta toate oportunitatile pe care le avem pentru demararea de programe culturale vaste.