Radigrafia economiei județului Prahova la final de 2023

Județul Prahova a realizat în anul 2022 un produs intern brut de 8,7 miliarde euro, reprezentând 3,5% din PIB-ul României, reiese dintr-o analiză a Camerei de Comerț și Industrie Prahova, la nivel național fiind al 4-lea, după Cluj, Timiș și Constanța și pe locul 5, dacă luăm în  considerare și Bucureștiul.

După scăderea de 4% din 2020, față de 2019, valoarea PIB-ului a crescut apoi constant, astfel: cu 5,9% în 2021 vs. 2020; cu 4,7% în 2022 vs. 2021 și cu 2,4% în 2023 vs. 2022, ajungnd la valoarea de 10.820 Euro / capita. La nivel regiunii Sud-Muntenia, județul Prahova are cel mai mare PIB/locuitor, fiind urmat de județul Argeș.

Numărul de firme active din punct de vedere juridic – persoane fizice autorizate și persoane juridice, la 31 octombrie 2023 era de: 49.502 firme active, dintre care 36.394 persoane juridice și 13.108 persoane fizice autorizate, înregistrându-se o creștere cu 3,25% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Numărul total de firme active a crescut constant din 2019 până în 2023, în pofida tuturor dificultăților acestei perioade, datorita fondurilor europene alocate pentru înființarea de start-up-uri.

Structura economică a județului Prahova – pe principalele domenii de activitate – conform datelor de bilanț de la 31 decembrie 2022, era următoarea: industrie – 27,5%, comerț – 49%, servicii – 12,3%, construcții – 7%, agricultură – 2,5%, turism – 1,3%,            cercetare – dezvoltare – hi tech – 0,6%.    

Industria petrolieră continuă să fie sectorul – fanion al întregii economii prahovene, cu 711 firme, care au avut o cifră de afaceri totală de 2,2 miliarde euro și o pondere în activitatea economică de 14%.

Numărul de salariați este de 190.000 persoane, dintre care 149.000 persoane își desfășoară activitatea în cadrul societăților comerciale.

Rata șomajului este de 2,4%, fiind sub media națională, cifrată la 2,85%, Prahova ocupând locul 9 în rândul județelor cu cea mai mică rată a șomajului, după Timiș, municipiul București, Cluj, Bihor, Arad, Maramureș, Sibiu și Brasov.

Câștigul salarial mediu nominal net din județ este de 840 de euro, ceea ce situează Prahova pe locul 8 în România,  după municipiul București, Cluj, Timiș, Sibiu, Ilfov, Iași și Mureș.

În ceea ce privește comerțul internațional cu bunuri, la nivelul lunii decembrie 2022, exporturile s-au ridicat la 2,96 miliarde euro, iar importurile la 4,25 miliarde euro. În intervalul ianuarie – iulie 2023, exportul prahovean a crescut față de aceeași perioadă din anul trecut, cu 5,2%, iar importul a crescut cu 2,8%. Exportul prahovean reprezintă 3,2% din exportul României, județul situându-se pe locul 9 la nivel național după municipiul București, Timiș, Argeș, Brașov, Ilfov, Dolj, Sibiu și Arad. Principalii parteneri ai județului Prahova pentru activitatea de export sunt Italia (19%), Germania (12,5%), Franța (7%), Marea Britanie (6%) și Republica Moldova (4,5%).

Principalele produse importate în Prahova sunt: mașini, aparate, echipamente electrice (19,1%); produse alimentare, băuturi, tutun (17,8%); produse minerale (14,1%); produse vegetale (9,3%); animale vii și produse animale (9,1%); materiale plastice, cauciuc și produse din acestea (8,4); produse chimice (5,6%); materiale textile și articole din acestea (4,3%); hârtie, carton și articole din acestea (2,7%):

În ceea ce privește investițiile străine directe, Prahova se situează pe locul 4 după București, Ilfov și Timiș, cu o valoare a investițiilor străine de 3,2 miliarde euro, reprezentând 3% din valoarea investițiilor la nivel național.

Un factor important în dezvoltarea investițiilor, atât autohtone, cât și străine, sunt cele 17 parcuri industriale din județ, Prahova fiind pe primul loc la acest capitol, la nivel național.