Versiunea completă
Bănci și Asigurări

Radu, UniCredit: Impactul restricționării creditului în valută este supraevaluat

Impactul pe piață al regulamentului prin care BNR intenționează să restricționeze împrumuturile în valută este supraevaluat pentru că vânzările sunt oricum foarte slabe, crede Răsvan Radu, președintele executiv al UniCredit Țiriac Bank.

Ciprian Botea · 17 octombrie 2011 · 2 min de citit

Impactul pe piață al regulamentului prin care BNR intenționează să restricționeze împrumuturile în valută este supraevaluat pentru că vânzările sunt oricum foarte slabe, crede Răsvan Radu, președintele executiv al UniCredit Țiriac Bank.

“Businessul este oricum redus și este posibil să fie și mai redus după aplicarea regulamentului. Cred totuși că impactul acestuia este supraevaluat. Aplicarea lui nu favorizează creșterea creditării, dar oricum în viitorul apropiat nu se întrevede o creștere pe credite de consum”, a declarat Radu.

BNR vrea să limiteze maturitățile la creditele de consum la cel mult cinci ani, față de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă. La creditele de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul trebuie să vină cu o garanție de 133% din suma împrumutată.

Regulamentul prevedea, în proiectul inițial, și restricționarea creditelor ipotecare în valută prin creșterea la 30% a avansului la finanțările în euro și 40% la cele în alte valute.

Creditarea în lei nu va fi încurajată însă, în contextul în care diferențialul de dobândă față de euro rămâne semnificativ, afirmă Radu. Mai mult, am putea vedea o scumpire a împrumuturilor deoarece aplicarea noilor reglementări presupune costuri suplimentare pentru bănci. “Orice regulament scumpește pro­dusele și serviciile bancare pentru că presupune costuri de implementare. Dacă diferența de dobândă rămâne importantă, probabil că piața nu se va orienta către lei.”

Șeful UniCredit mai spune că nu există prea mult spațiu pentru scăderea dobânzilor la credite din cauză că băncile plătesc mult peste rata inflației pentru a atrage resurse de la clienți.

“Este un decalaj între dobânda cheie și dobânzile din piață. Băncile au nevoie de depozite pentru că au acces mai greu la finanțare externă, iar oferta este limitată și de aceea dobânzile sunt mari. Sunt și jucători care plătesc mult la depozite pentru că lichiditatea nu este uniform distribuită pe piață.”

Citește și