Rămas fără bani, Belarusul se afundă în criză

Moneda Belarusului a continuat să scadă la începutul săptămânii, declinul acesteia în raport cu dolarul depășind 50% în ultimele săptămâni.

Evoluția vine în condițiile în care regimul autoritar al lui Alexander Lukașenko întâmpină dificultăți în acoperirea deficitelor financiare după ce Rusia a refuzat să mai acorde un ajutor în valoare de mai multe miliarde de dolari atât de necesar țării, scrie The Wall Street Journal.

Declinul rublei belaruse a generat o devalorizare despre care unii analiști spun că este suficientă pentru a reface competitivitatea țării pe piețele de export.

Scăderea puternică a rublei a distrus însă puterea de cumpărare a belarușilor care au făcut economii în ruble și a pus în pericol viitorul companiilor care depind de importuri în dolari sau euro de la furnizori internaționali.

Deficitul de cont curent al țării a ajuns la 16% din PIB.

Rubla a scăzut la 6.500 de unități în raport cu dolarul în weekendul trecut, de la 5.300 de unități către sfârșitul săptămânii. În ultimele săptămâni, banca centrală a cerut ca rubla să fie tranzacționată la sau aproape de rata oficială de schimb, legată în prezent de dolar la 3.120 de unități.

Teoretic, clienții individuali pot cumpăra dolarul la 4.500 ruble belaruse, însă în realitate aceștia sunt nevoiți adesea să stea la cozi până când cineva vinde dolari pentru a putea cumpăra. Unele mărci internaționale de alimente și băuturi au dispărut de pe rafturile magazinelor din capitala țării, Minsk.

Economiștii nu se așteaptă ca problemele Belarusului să se extindă către alte țări est-europene având în vedere dimensiunea redusă și izolarea economiei acestei țări.

Însă problemele financiare din ce în ce mai dramatice ale Belarusului au generat semne de întrebare privitoare la capacitatea țării de a-și plăti datoriile și de a atrage finanțare în continuare.

Săptămâna trecută, ministrul rus de finanțe Alexei Kudrin a declarat că țara ar putea primi ajutor de numai 1 miliard de dolari în acest an, în loc de împrumutul de 2,7 miliarde de dolari, sumă discutată anterior cu un grup condus de Rusia. Kudrin a sugerat că țara și-ar putea accelera privatizarea activelor de stat și ar putea apela la Fondul Monetar Internațional.

Decizia Rusiei a fost probabil motivată de ezitările Belarusului în a permite deținerea de către această țară a unora din activele sale strategice din sectoare cum ar fi cel energetic, potrivit lui Timothy Ash, analist în cadrul Royal Bank of Scotland. FMI a susținut recent o mai profundă devalorizare a rublei ca metodă de impulsionare a exporturilor Belarusului.

Țara și-a devalorizat moneda cu 25 de procente în 2009, întrunind o cerință inclusă într-un program FMI, și a primit un împrumut de 2,5 miliarde de dolari din partea fondului.

În acest an, banca centrală a țării a majorat ratele dobânzii la 13% în speranța de a atrage deponenți locali. “Belarusul trebuie să fie mai competitiv, iar acest lucru va avea un efect pozitiv”, a declarat Charlie Robertson, economist-șef în cadrul Renaissance Capital.

Rezervele externe ale Belarusului au scăzut în acest an pe fondul majorării prețurilor la energie de către Rusia, iar Minskul se confruntă cu o izolare în creștere față de Europa, cât și de vecinii ex-sovietici.

Statele Unite și Uniunea Europeană au amenințat să-și extindă sancțiunile împotriva Belarusului după ce o instanță din Minsk l-a condamnat pe un lider proeminent al opoziției la cinci ani de închisoare în contextul protestelor împotriva contestatelor alegeri prezidențiale din luna decembrie a anului trecut.

Moscova și-a exprimat de asemenea nemulțumirea în această privință.