Business Construct si-a propus sa realizeze un raport trimestrial asupra situatiei din infrastructura, care va cuprinde contractele semnate, deciziile legislative care au impact asupra viitoarelor proiecte, stadiul exproprierilor si lucrarile executate. In numarul curent ne vom concentra doar pe infrastructura rutiera, urmand ca in rapoartele urmatoare sa cuprindem si informatii despre cea ferovi…
Bilantul primelor trei luni
- Guvernul a platit de la inceputul anului datorii de 10,6 mil. lei pentru terenurile aferente proiectului de largire la patru benzi a centurii existente a Bucurestiului si a alocat pentru acest an 96,7 mil. lei (22 mil. euro) pentru lucrari.
- La centura Ploiesti Vest au fost deblocate exproprierile si s-a realizat un nou program de lucrari astfel incat la sfarsitul anului sa fie gata sistemul rutier, urmand ca in primavara anului 2010 sa fie finalizat tot sectorul, inclusiv largirea pasajelor la patru benzi.
- La pasajul subteran DN1 Baneasa au fost platite toate datoriile inregistrate in 2008 pentru executie, in valoare de 4,2 mil. lei (1 mil. euro), s-a deblocat situatia utilitatilor ce stagna de 14 luni la Primaria sectorului 1 si Primaria Generala. Prin bugetul de stat s-a alocat suma de 36.9 mil. lei (8,6 mil. euro) pentru lucrari in 2009.
- Autostrada Bucuresti-Ploiesti a fost deblocata prin hotarare de Guvern si plata a 149 mil. lei (35 mil. euro) pentru expropierea terenurilor. Au fost platite catre constructori datoriile inregistrate in 2008 pentru executie, in valoare de 67,6 mil. lei (18,5 mil. euro). In 2009 suma totala alocata acestui proiect este de 410 mil.lei (100 mil. euro), din care dupa plata datoriilor si a terenurilor au mai ramas pentru lucrari 197 mil. lei (47 mil. euro).
- La autostrada Timisoara-Arad, 32 km, s-a dat ordinul de incepere a lucrarilor pe 26 ianuarie. Vor fi alocate 67,4 mil. lei (16 mil. euro) pentru exproprierea unor terenuri necesare in astfel incat constructorul sa nu aiba motiv de intarziere.
- Centura ocolitoare a municipiului Arad va fi executata de compania spaniola FCC Construction, cu o distanta de 12 kilometri, in urma unui contract de 115 milioane de euro. Centura Arad este primul proiect din Romania care are inainte de semnarea contractului de executie terenurile necesare in proportie de peste 80%.
- Consortiul italiano-german Astaldi-Max Boegl va construi tronsonul de autostrada Medgidia-Constanta (19,2 kilometri) pentru 211 milioane de euro.
- MTI a semnat cu Colas (Franta) contractul de executie a tronsonului Cernavoda-Medgidia (31 kilometri), contract cu o valoare de 224 de milioane de euro. La Cernavoda-Constanta s-a reziliat contractul cu firma de consultanta ce avea intarzieri, in luna aprilie urmand a fi desemnat un nou consultant.
- Centura ocolitoare a Constantei va fi construita de consortiul italiano-spaniol Astaldi- FCC Construction, in cadrul unui contract in valoare de 142 de milioane de euro.
- MTI a semnat un protocol cu Bechtel (SUA) pentru finalizarea primilor 42 km din autostrada Transilvania. S-au finalizat exproprierile la tronsonul 2B (26% din total) care blocau executia, terenuri in valoare de 14,4 mil. lei (4 mil. euro). S-au incheiat in regim de urgenta 5 contracte de mutare de utilitati cu finalizare in perioada martie – aprilie 2009.
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) nu a prezentat niciodata un raport trimestrial sau semestrial cu ceea ce a fost realizat in infrastructura si incepand cu acest numar vom prezenta o data la trei luni situatia proiectelor aflate in derulare, precum si a celor care vor fi incepute.
Guvernul a devenit recunoscut pentru lipsa de eficienta in administrarea investitiilor in infrastructura, iar acest raport va urmari pas cu pas deciziile luate de oficialii MTI. Problema cu care s-a confruntat MTI a fost schimbarea deasa a directorilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si lipsa de continuitate a strategiilor de dezvoltare a inrastructurii.
Una dintre cele mai mari probleme ale proiectelor de infrastructura este cea a intarzierilor lucrarilor, fie din cauza ritmului greoi de expropriere a terenurilor si a devierilor de utilitati, dar si din cauza mobilizarii greoaie a constructorilor care executa lucrarile.
Noile contracte semnate anul acesta prevad ca in momentul in care constructorul nu respecta termenul de finalizare va primi o penalitate de 0,05% din valoarea contractului pe zi, iar daca penalizarile ajung la 15% se reziliaza unilateral contractul.
“Romania este cunoscuta drept tara in care nu se reziliaza contractele, oricat de prost sunt executate lucrarile. De aceea, am incheiat un alt tip de contract, dupa un alt model, in care partea romana, CNADNR, are dreptul de a amenda constructorul pentru nerespectarea termenelor intermediare si nerespectarea conditiilor de management al traficului in zona”, a declarat Radu Berceanu, ministrul transporturilor si infrastructurii. In plus, penalitatile pentru intarzierea lucrarilor pot fi aplicate si in etape intermediare ale lucrarilor, nu numai la finalul contractului.
Valoarea amenzilor se ridica la 50.000 de lei pe eveniment in cazul nerespectarii termenelor de finalizare a lucrarilor, neindeplinirii progresului prevazut pe luna si neindeplinerea cerintelor privind managementul traficului.
In plus, se vor acorda penalizari de 0,005% pe zi din valoarea contractului pentru nerespectarea conditiilor de curatenie in santier si in zonele limitrofe si pentru nefurnizarea dovezilor de plata a asigurarilor.
MTI a modificat contractele pentru realizarea autostrazii Cernavoda-Constanta, a variantelor ocolitoare a orasului Constanta si Arad, chiar daca castigatorul a fost anuntat anul trecut.
“Am trimis contractele spre aprobare la Banca Europeana de Investitii care finanteaza proiectele, iar dupa aprobare am decis sa modificam contractele pentru a nu mai intampina probleme legate de intarziere din partea constructorilor, care au acceptat conditiile noastre”, spune Adrian Ionescu, director pentru infrastructura in cadrul MTI.
Miza pe fonduri UE. Strategia lui Berceanu imediat dupa ce a fost numit ministru al transporturilor si infrastructurii a fost de a rezolva mai intai contractul complicat cu Bechtel la autostrada Transilvania, iar apoi accelerarea contractelor care au fost deja licitate si vor fi realizate cu fonduri de la bancile europene si de la Comisia Europeana. Pasul urmator va fi anuntul privind noul plan de urgentare a lucrarilor de infrastructura si a modalitatilor de finantare pentru proiectele care vor fi incepute de acum incolo.
Printre proiectele care vor fi realizate cu fonduri de la Uniunea Europeana se numara autostrada Cernavoda-Constanta (50,2 km) si varianta ocolitoare a municipiului Constanta (22 de kilometri), a caror constructie va incepe in aprilie si va fi finalizata in primavara lui 2011.
In cazul Cernavoda-Constanta, din valoarea totala de executie a contractelor, de 354,6 mil. euro, 71% reprezinta finantare printr-un credit de la Banca Europeana de Investitii (BEI) si 29% reprezinta contributia guvernului. Insa, din contributia statului circa 85% va fi asigurata prin imprumuturi nerambursabile de la buget. In final, statul va scoate din buzunar doar 15 milioane de euro pentru realizarea celor 50 de kilometri de autostrada.Autostrada Cernavoda-Constanta este impartita in doua tronsoane: Cernavoda-Medgidia (19,2 km) si Medgidia – Constanta (31 km), plus varianta ocolitoare de 22 de kilometri.
Consortiul italiano-german Astaldi-Max Boegl va construi tronsonul de autostrada Medgidia-Constanta pentru 211 milioane de euro (valoare care cuprinde executia plus TVA si exproprieri), in timp ce Colas (Franta) va construi Cernavoda-Medgidia, contract cu o valoare totala de 224 de milioane de euro (executia cu TVA plus exproprieri).
Centura ocolitoare a Constantei va fi construita de consortiul italiano-spaniol Astaldi- FCC Construction, in cadrul unui contract in valoare de 142 mil. euro, circa 54% fiind finantare de la BERD.
Berceanu a declarat ca promisiunea facuta la preluarea mandatului de a construi 836 de kilometri de autostrada pana in anul 2012 va fi respectata, chiar in conditiile actuale de criza.
Protocol cu Bechtel. MTI a ajuns la un acord cu Bechtel privind derularea contractului si programul lucrarilor la Autostrada Transilvania pe anul 2009, pentru livrarea a circa 42 de kilometri de autostrada, din cei 54 km ai tronsonului dintre Turda si Gilau, pana la data de 15 noiembrie.
In vederea urgentarii aprobarii lucrarilor suplimentare, o echipa de 3-5 ingineri de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) va fi mobilizata pe santier, incepand cu 1 martie.
“Noi am purtat discutii cu Guvernul de fiecare data cand ne-a fost cerut. In anul 2005 am acceptat sa renuntam la proiectarea pentru sase sectiuni si la avansul contractual pe care trebuia sa-l primim. Insa acum a fost pentru prima data cand ne-au cerut sa crestem termenul de plata a facturilor sau sa nu mai fie nevoie sa se achite platile numai in euro”, spune Bogdan Sgarcitu, directorul de comunicare al companiei americane Bechtel.
Reprezentantii Bechtel si cei ai MTI se vor intalni in perioada urmatoare pentru discutii privind programul autostrazii in perioada 2010-2012, iar ulterior va mai exista o intalnire intre cele doua parti, pentru portiunea de autostrada dintre Campia Turzii si Brasov.
Documentul semnat prevede acordul partilor privind renuntarea la perceperea, de catre compania Bechtel, a avansului aferent anului 2009. Totodata, se mentioneaza cresterea termenelor de plata a facturilor de la 25 zile de la emitere la 35 de zile.
Spre deosebire de situatia anterioara cand intreaga suma de plata se vira in euro, intr-o banca din Anglia, acordul mentioneaza ca platile se vor face in proportie de 50% in lei, in Romania, reducandu-se astfel expunerea CNADNR la riscul valutar.
In schimb, pana la finele lunii martie MTI trebuie sa plateasca catre Bechtel 1,5 milioane de euro dintr-un total de restante de 77 de milioane de euro, plus alte 26 de milioane de euro plus TVA pentru lucrari certificate si penalitati de 3,2 milioane de euro.
Bechtel a primit de la minister, in 2004, 10-12 milioane de euro, 50 de milioane de euro in 2006, 200 de milioane de euro in 2007, iar anul trecut bugetul a fost de 440 de milioane de euro, insa au fost achitati doar 300 de milioane de euro.
Intrebat daca pretul pentru realizarea autostrazii, ajuns potrivit ultimelor estimari la circa 10 milioane de euro, nu este prea mare, Sgarcitu a declarat ca numarul mare de poduri si viaducte care trebuie realizate, precum si cantitatea mare de material excavat sunt cele care ridica valoarea lucrarilor.
Preturile mici nu pot fi eliminate. Guvernul a aprobat luna aceasta modificarea legii achizitiilor publice prin emiterea unei ordonante de urgenta care va reduce termenele pentru procedura de organizare a licitatiei la 30 de zile in conditiile in care, in prezent, aceste proceduri pot dura pana la 380 de zile, iar cei care vor contesta in instanta o licitatie vor plati o taxa de timbru in cuantum de 2% din valoarea estimata a achizitiei publice.
Insa noua ordonanta de urgenta nu rezolva doua dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta in prezent companiile care participa la licitatii, respectiv criteriul de alegere a castigatorului dupa cel mai mic pret si decontarea lucrarilor executate cu preturile ajustate dupa regulile FIDIC (conditii contractuale internationale).
“O problema pe care nu am putut sa o rezolvam inca este ca pretul foarte mic este aproape singurul criteriu la castigarea unei licitatii si astfel vin firme cu preturi cu care nimeni, niciodata, nu poate executa
lucrarile, decat daca aduce bani de acasa, dar se bazeaza ca apoi li se aproba marire de preturi.(…) Din pacate, nu prea ne lasa UE sa facem nimic in aceasta privinta”, a declarat Berceanu.
In ultimii ani foarte multe companii au castigat licitatiile cu preturi de dumping, uneori chiar si cu 30-40% sub valoarea estimata de proiectantul lucrarii.
“Prevederile noii ordonante de urgenta reprezinta un pas inainte in reducerea termenelor de acordare a unui contract public, insa nu rezolva problema de fond si anume criteriul prin care castiga cel care are pretul cel mai mic, care a fost principala sursa de coruptie din ultimii ani”, spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
In plus, contractele erau adjudecate in baza unor preturi fixe, care nu puteau fi modificate ulterior in cazul in care pretul materiilor prime si al energiei crestea. “Noi am solicitat sa se faca decontarea lucrarilor cu preturile ajustate dupa conditiile FIDIC, in functie de evolutia preturilor la materii prime. De exemplu, cresterile puternice de anul trecut ale barilului de petrol sau ale materiilor prime precum otelul-beton sau cimentul au fost acoperite de catre constructori, pentru ca preturile
initiale nu puteau fi modificate”, explica Plosceanu.
Prin noile reglementari, Executivul a stabilit, de asemenea, cresterea pragurilor privind sumele de la care o autoritate publica poate sa achizitioneze direct produse, servicii, lucrari sau sa achizitioneze produse, servicii sau lucrari prin cerere de oferte.
Autoritatea contractanta va avea dreptul sa achizitioneze direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei este egala sau mai mica decat echivalentul in lei a 15.000 euro, fata de 10.000 de euro cat este in prezent, pentru fiecare achizitie de produse sau de servicii, respectiv 15.000 euro pentru fiecare achizitie de lucrari.
Autoritatea contractanta va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este egala sau mai mica decat echivalentul in lei al urmatoarelor praguri-pentru contractul de furnizare – 100.000 de euro, pentru contractul de servicii: 100.000 de euro, pentru contractul de lucrari: 750.000 de euro, niveluri similare cu cele din Cehia si Polonia.
Exproprieri de peste 90 mil. euro. Guvernul a aprobat de la inceputul anului opt hotarari prin care va aloca 366 de milioane de lei (peste 90 de milioane de euro) pentru despagubirea proprietarilor de imobile amplasate in zona a sapte proiecte de infrastructura rutiera.
Cea mai mare suma, de 135 de milioane de lei, va fi virata pentru despagubirea proprietarilor de pe traseul centurii Arad. La centura Constantei, Guvernul va acorda 128,55 milioane de lei, iar pentru Autostrada Arad-Timisoara se vor acorda despagubiri de 67,37 milioane de lei.
Alta plata, de 15 milioane de lei, a fost facuta pentru despagubirea proprietarilor de pe traseul autostrazii Brasov-Bors, iar peste 14 milioane de lei vor fi virati pentru imobilele de pe traseul autostrazii Bucuresti-Brasov, plata ramasa neachitata in anii 2006-2008.
Pentru extinderea soselei de centura a Capitalei in localitatile Voluntari, Tunari, Stefanestii de Jos vor fi acordate despagubiri de 4,69 milioane de lei. Hotararile au fost emise in perioada 1 ianuarie – 3 martie si vizeaza plata pentru 2.317 imobile.
Noua ordonanta a achizitiilor publice
- Creste de la 10.000 de euro la 15.000 de euro valoarea achizitiei pe care o poate face direct o autoritate publica;
- Valoarea contractului pentru care o autoritate poate aplica procedura de cerere de oferte urca de la 75.000 la 100.000 de euro;
- Termenul pentru organizarea licitatiei este redus la 30 de zile fata de 380 de zile in prezent;
- La contestarea in instanta se instituie o taxa de timbru in cuantum de 2% din valoarea estimata a achizitiei pentru contestatar.