Rau-platnicii s-au inmultit in Bistrita: 9,4% din credite, restante

Numarul romanilor care nu reusesc sa-si plateasca la timp ratele la credite a crescut de la o luna la alta in ultima perioada, astfel ca in multe judete ponderea restantelor in total imprumuturi au depasit pragul de 6%, in timp ce in Bistrita-Nasaud bate spre 10%.

Sumele restante la creditele acordate de banci in judetul Bistrita ajungeau la sfarsitul lunii martie la peste 203 milioane de lei (circa 50 de milioane de euro), reprezentand 9,4% din totalul creditelor acordate. In acelasi timp, in Suceava ponderea restantelor in total imprumuturi s-a apropiat de 8% in martie, fata de o medie de 5,2% la nivelul intregii tari.

Analistii spun ca somajul este unul dintre factorii cheie care au generat deteriorarea mai accentuata a portofoliilor de credit ale bancilor in anumite zone. De exemplu, in Bistrita rata somajului depaseste 8,6%, iar in Suceava ajunge la 8,3% fata de o medie de putin peste 8%. In Arges si Ialomita, judete aflate in top cinci in functie de rata restantelor la credite, somajul ajunge pana la 9,4% respectiv 12,2%. Radu Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a Bancilor, spunea recent ca ponderea mare a restantelor din Bistrita ar putea fi explicata si de “usurinta” cu care managementul local trata cererile de credite. La CEC, Ghetea spunea ca intreaga conducere din Bistrita a fost inlocuita.

In acelasi timp, nivelul veniturilor populatiei si profilul economic al zonei respective influenteaza la randul lor comportamentul de plata al debitorilor. De exemplu, in regiunile Nord-Est si Nord-Vest, unde sunt situate judetele Suceava si Bistrita-Nasaud, salariul mediu net este mai mic de 1.200 de lei fata de o medie de 1.375 de lei la nivel national, arata datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

In Bistrita, un alt factor care a determinat ca rata restantelor din zona sa se desprinda de restul tarii a fost dependenta puternica a judetului de cateva ramuri industriale, cum ar fi prelucrarea lemnului sau industria textila. Bancherii din Bistrita spun ca problemele lor s-au accentuat in momentul in care mai multe firme care se ocupau cu prelucrarea lemnului sau activau in industria textila si care aveau impreuna cateva mii de angajati au dat faliment.

Gheorghe Catana, oficial al Institutului Bancar Roman si fost director al sucursalei din judet a BCR, afirma recent ca o parte importanta a populatiei judetului a ajuns anul trecut in somaj pentru ca multe firme au dat faliment, astfel ca acum oamenii au dificultati cu rambursarea creditelor.

Problemele pe care bancherii le au cu clientii din Bistrita sunt relevate inclusiv de anunturile cu locuinte executate silit si scoase la vanzare de banci. Numai BCR a publicat de la inceputul anului cateva zeci de anunturi cu proprietati scoase la licitatie in Bistrita, inclusiv fabrici sau pensiuni a caror valoare trece de un milion de euro.

Structura creditelor acordate este, de asemenea, un factor important al distributiei restantelor pe judete. De exemplu, in Ialomita valoarea creditelor in lei – in cea mai mare parte credite negarantate – este de doua ori mai mare decat cea a creditelor in valuta. Bancile din judet au acordat imprumuturi in lei de 952 de milioane de lei si imprumuturi in valuta de 418 milioane de lei.

La polul opus se situeaza judetele Gorj, Satu Mare, Prahova, Constanta si Vaslui, unde restantele se situeaza intre 3,1% si 3,9%.

In Bucuresti, rata restantelor ajungea in martie la 4,9%, in conditiile in care aici au fost acordate peste o treime din creditele inregistrate la nivelul intregii tari.