Războiul monetar aprinde spiritele politicienilor

Directorul Fondului Monetar Internațional este ultimul oficial care avertizează asupra izbucnirii unui “război monetar”, adică a unei curse a guvernelor de a-și deprecia monedele pentru a da un imbold creșterii economice anemice.

“A început să circule ideea că valutele pot fi utilizate ca arme în politica economică. Transpusă în acțiune, o astfel de idee ar reprezenta un risc foarte serios pentru revenirea economiei mondiale. O asemenea abordare poate avea un impact foarte distrugător și de durată”, a avertizat Dominique Strauss-Kahn.
Acest subiect, căruia cotidienele de business Financial Times și The Wall Street Journal i-au oferit spații largi în ultimele două săptămâni, a apărut după ce ministrul brazilian de finanțe Guido Mantega a criticat dur Statele Unite, Japonia și alte țări bogate despre care a spus că permit monedelor locale să se deprecieze pentru a impulsiona creșterea economiei, creștere ce este în detrimentul altor exportatori ca Brazilia. Realul, moneda națională a Braziliei, s-a apreciat cu 30% față de dolar în ultimul an.

“Suntem în mijlocul unui război monetar”, declara atunci Mantega. “Acesta este o amenințare pentru noi pentru că ne afectează competitivitatea.”
Robert Zoellick, președinte al Băncii Mondiale, consideră la rândul său că deși probabilitatea declanșării unui război monetar este redusă, “vor exista în mod clar tensiuni”pe piețe.
Recent, Japonia a fost una dintre cele mai active țări din punctul de vedere al intervențiilor pe piața monetară. Pentru a stopa aprecierea yenului după o creștere de 14% începând cu luna mai față de dolar, în primele zile ale lui octombrie, banca centrală a vândut monedă locală în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Alte țări care au intervenit pentru a trage în jos cursul au fost Elveția, Coreea de Sud și Brazilia.

O altă problemă care creează tensiuni este situația yuanului, a cărui valoare este ținută în mod artificial jos de guvernul de la Beijing pentru a-și ajuta exportatorii, ale căror produse devin mai competitive când sunt vândute în Occident. Până acum, liderii chinezi au ignorat apelurile și amenințările cu sancțiuni comerciale făcute de americani și de europeni, care insistă ca yuanul să fie lăsat să se aprecieze.
Unii analiști consideră că yuanul ar trebui evaluat la un curs de schimb cu 40% peste cel actual. China a fixat cotația monedei sale la 6,8 unități per dolar în ultimii doi ani, însă în iunie a anunțat că va permite yuan-ului să se aprecieze ușor. De atunci, moneda chineză s-a apreciat cu doar 2% în raport cu dolarul american.
O explicație pentru dezechilibrele și presiunile cu care se confruntă piețele monetare se regăsește în opoziția dintre creșterea anemică a economiilor dezvoltate și expansiunea rapidă a piețelor emergente, crede președintele Băncii Mondiale. “Banii circulă în căutarea unor randamente mari, iar aceste randamente nu pot fi găsite în economiile dezvoltate. Această situație nu numai că declanșează o apreciere a monedelor din țările emergente și în curs de dezvoltare, dar împinge în sus și prețul anumitor active, accentuând riscurile privind creșterile artificiale ale prețurilor imobiliarelor și ale altor bunuri”, este de părere Zoellick.
Fluxurile nete de capital privat către economiile emergente se vor ridica la 825 mld. dolari în 2010, față de doar 581 mld. dolari în 2009, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale de la Washington.
FMI, care va organiza la finalul acestei săptămâni una dintre cele două întâlniri bianuale ale sale, este așteptat să aducă în discuție evenimentele de pe piețele valutare, ca parte a misiunii sale de a ajuta statele să conlucreze pentru o creștere economică echilibrată la nivel mondial.
Strategii au subliniat problema dezechilibrelor monetare înregistrate la nivel mondial încă de acum câțiva ani, arătând că principalele aspecte ce trebuie tratate urgent sunt poziția dominantă a dolarului american pe piețele valutare, yuan-ul supraapreciat, dar și consumul intern redus al Germaniei. Andreea Neferu, Alexandru Matei