Reactoare în aer: RWE, GDF SUEZ și Iberdrola pleacă de la Cernavodă

RWE (Germania), GDF Suez (grup franco-belgian) și Iberdrola (Spania) au părăsit proiectul de 4 miliarde de euro al reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, după ce anul trecut și cehii de la CEZ s-au retras din cea mai mare investiție a României din ultimii 20 de ani.

Deși decizia comună a celor trei investitori a fost anunțată pe site-ul RWE, oficialii Ministerului Economiei spun că ei nu au primit nicio informare oficială privind retragerea lor. Surse din piață dau ca sigură și plecarea ultimilor doi investitori rămași, în afară de stat: italienii de la Enel și miliardarul indian Lakshmi Mittal prin ArcelorMittal România.

“Încă din 2008, GDF Suez, RWE și Iberdrola, alături de alți investitori internaționali, au fost partenerii Nuclearelectrica pentru dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Incertitudinile economice și de piață care au înconjurat acest proiect, legate în cea mai mare parte de criza financiară actuală, nu sunt compatibile cu necesarul de capital pentru un proiect nuclear nou. În consecință, în concordanță cu politicile de investiții individuale, GDF Suez, RWE și Iberdrola au decis să nu mai participe la dezvoltarea acestui proiect”, anunță într-o declarație comună cele trei grupuri.

Ele au precizat că decizia nu are nicio legătură cu calitatea tehnică a proiectului, aprobat recent și de CE.

Potrivit însă unor surse din piață, și retragerea celor doi investitori străini rămași (Enel și ArcelorMittal) este iminentă.

“Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri precizează că, până în acest moment, nu a primit o informare oficială din partea vreunei companii cu privire la o eventuală decizie de retragere”, au declarat reprezentanții Ministerului Economiei, în ciuda faptului că atât GDF Suez, cât și RWE au trimis declarații comune privind retragerea lor din proiect.

“Retragerea cehilor la CEZ de anul trecut a fost un semnal. Nu s-a atins nicio țintă a acestui proiect după mai bine de doi ani de discuții. Decizia CEZ și semnalele venite din partea guvernului, de cele mai multe ori divergente, i-au scos și pe ceilalți investitori din proiect. Au fost lăsați în beznă cu niște lucruri esențiale. Deși echipele locale voiau să meargă mai departe, ele nu au putut livra informații concrete către boardurile lor, așa că s-au retras”, spun surse apropiate negocierilor.

Pe de altă parte, alte surse din piață spun că acesta nu este un eșec al statului român.

“Statul ar putea să afacă singur un grup nuclear, așa cum le-a făcut și pe celalte două funcționale. Mai sunt încă doi ani în care se vor pune la punct toate detaliile acestui proiect, timp în care cheltuielile sunt de ordinul zecilor de milioane de euro, deci pot fi suportate de stat, și în care se pot atrage alți investitori. Retragrea investitorilor nu poate fi considerată însă un eșec al statului român”, crede un specialist din piața energiei. Potrivit acestuia, statul în comparație cu marile corporații nu are presiunea unor boarduri sau a unor bănci, motiv pentru care de obicei lucrurile durează mai mult.

“Un proiect nuclear nu este simplu. Nu este simplu nici dacă ești extrem de hotărât să faci două reactoare nucleare deodată”, continuă sursele amintite.

Statul român a făcut de unul singur cele două reactoare care sunt în prezent funcționale pe platforma de la Cernavodă, ambele unități fiind puse în funcțiune după Revoluție. “Un astfel de proiect poate depăși ca durată zece ani, ceea ce depășește viteza cu care lucrează companiile multinaționale”, mai spun surse din piață.