Realitatea virtuală

Acum câteva zile își anunța ieșirea de pe scenă cel care, de mai multă vreme, anunța că va lansa primul operator mobil virtual din România. Era un act de deznădejde urmare a peste doi ani de încercări, fără succes, de a pune bazele unuui nou tip de afacere în telecomunicațiile românești. Este un eșec al pieței noastre de telecomunicații, care se dovedește a nu fi suficient de matură, sau măcar nu în linie cu restul UE.

Eșecul poate fi explicat prin trei factori – întreprinzătorul, reglementarea pieței și opoziția  operatorilor de rețele mobile la gazduirea operatorilor virtuali.

Eșectul poate fi al întreprinzătorului, prin modul în care a gestionat afacerea, relațiile cu parteneri din industrie, în primul rând cu operatorii de telefonie mobilă, așa cum și succesul ar fi fost tot al său, dacă afacerea reușea.  

Eșecul se mai datorează și reglementării, și în primul rând subsemnatului, care nu a reușit să impună un cadrul de reglementare adecvat intrării pe piață operatorilor virtuali având în vedere cel puțin noul regulament al roamingului internațional din 2014, dacă nu și competiția pe termen mediu și lung. Este însă adevarat că actualul cadru de reglementare nu prea lasă mult loc de manevră, însă totuși ceva s-a facut – acceptarea de către doi operatorii de rețele mobile a obligației de a găzdui operatori virtuali odată cu noile licențe de spectru.

Și nu în ultimul rând, este și ’meritul’ operatorilor de rețele mobile care au știut cum să ’gestioneze’ relațiile cu cel care tot amenința că va lansa primul operator mobil virtual din România. Operatorii de rețele au amânat, au tergiversat, luptând pentru o reglementare cât mai convenabilă, bazându-se pe faptul că relațiile cu un astfel de operator sunt comerciale și că reglementarea din UE este destul de lejeră. Și pot fi înțeleși operatorii de rețele mobile – își apără afacerea. De ce să mai împartă cu alții o piață în scădere continuă din 2009 din cauza crizei economice?

Toate acestea în detrimentul utilizatorului final, care ar putea fi privat de servicii mai ieftine și mai performante pe care le poate aduce competiția.

Cine ar putea lansa totuși operatori mobili virtuali?

Marile lanțuri de retail, prezente și în România, ar putea fi primii candidați la lansarea de operatori mobili virtuali. Acești operatori virtuali s-ar integra în politica de retenție a clienților acestor lanțuri de retail. Cum numărul potențialilor operatori virtuali de acest tip nu este foarte mare și cum și numărul de clienți pe care îi poate atrage un astfel de operator este relativ mic (de ordinul miilor), operatorii de rețele mobile nu au a se teme prea mult.

Un alt tip de operartor virtual ar putea fi cel de tip ’etnic’ și aici avem cîteva exemple – operatorii etnici lansați în Anglia și Germania și care adresează populația chineză respectiv turcă din aceste țări. Nici de un astfel de operator virtual nu ar trebui să se teamă operatorii noștrii de rețele, fiind puțin probabil a se lansa vreunul pe termen mediu.    

Operatorii virtuali care aduc inovații tehnologice, precum cel despre care discutăm, și care adresează întrega piață pot fi o amenințare la adresa operatorilor de rețele mobile, dacă au un plan de afacere bine susținut (comercial, financiar, tehnic) și, bineînțeles, dacă au acceptul operatorilor de rețea. Practica internațională arată însă că sunt puține piețe in care ponderea clienților operatorilor virtuali depășește 10% din total.   

Ce ar însemna pentru România apariția primilor operatori virtuali?

Desigur, mai multă competiție pe piața națională, o piață destul de competitivă astăzi. Pe termen mediu și lung lucrurile s-ar putea schimba având în vedere atât contextul economic mondial (criza economică prelungită), cel specific industriei – concentrările din ultimii ani favorizate și de criza economică, fuziunile de rețele (EverythingEverywhere din Anglia, de ex), construirea de rețele noi în comun, LTE mai ales, etc. EverythingEverywhere ar putea fi orinunde, oricând, chiar și în România. Apariția operatorilor virtuali este necesară și pentru viitorul competiției din telecomunicațiile românești.

De ce ar avea nevoie România de operatori mobili virtuali?

În primul rând pentru că suntem singura țară din UE care încă nu are astfel de operatori. Apoi, peste circa un an când urmeză a intra în vigoare noul regulament de roamning internațional, un rol important pentru creșterea competiției pe această piață revine operatorilor mobili virtuali. Aceștia ar urma, alături de operatorii de rețele, să ofere servicii de roaming internațional românilor care călătoresc în spațiul UE la costuri care se estimează mai mici decât cele de astăzi. De fapt, nemulțiumirea CE este dată de lipsa de competiție constatată prin aplicarea ultimelor regulamente de roaming – operatorii de telefonie mobilă și-au aliniat tarifele de roaming aprope de limitele stabilite de CE, astfel că tarifele pe acestă piață nu au urmat soarta tarifelor din comunicațiile mobile – scăderea continuă în ultimi ani datorită competiție, așa cum se observă peste tot și mai ales în România. Pe piața roamingului internațional scăderea a fost anuală, dată de regulamentele de roaming propuse de CE și nu de forțele pieței, astfel că astăzi tarifele de roamning sunt cu mult mai mari decât tarifele naționale, lucru greu de acceptat pentru o piață europeană, care se vrea unică.  

Nu știu dacă la mijlocul anului 2014, când urmează a intra în vigoare noul regulament de roaming internațional, România va avea vreun operartor mobil virtual. Însă, un cadru de reglementare mai permisiv operatorilor mobili virtuali ar tebui să aibă. Și ar mai trebui ca și Consiului Concurenței să se alăture ANCOM în această încercare de a face posibilă intrarea pe piață a operatorilor mobili virtuali în România.  

Nicolae Oacă a fost până săptămâna trecută consilier al președintelui ANCOM, autoritatea de reglementare și supraveghere a pieței telecomunicațiilor din România

Dr. Nicolae Oacă (Nicolae.Oaca@gmail.com)