Recesiunea pune la pamant cea mai mare bursa online

Cel mai mare site de tranzactii online este aproape de a deveni un urias colaps financiar pe Internet. Enron Online, divizia de Internet a celebrei companii energetice americane Enron, a intrat in procedura de faliment in urma cu cateva zile, odata cu firma mama.

Dintr-o afacere care ajunsese sa aduca zilnic venituri de 2,5 miliarde de dolari si care, in doi ani, a avut tranzactii pe Internet de 880 miliarde de dolari, Enron Online este acum doar o schita a monstrului web de altadata.

Compania a cunoscut una din cele mai uluitoare evolutii din sectorul dotcom-urilor si a fost in acelasi timp, unul din pionierii tranzactiilor business-to-business.

Totul a pornit de la ideea unei femei de afaceri, Louise Kitchen, care s-a gandit ca ar fi mai bine daca ar putea cumpara sau vinde gaz pe Internet. Ideea lui Louise Kitchen a atras atentia celor mai buni angajati din departamentul comercial al companiei Enron.

Cu totii au inceput sa munceasca asiduu si in mare secret, dupa orele de program, la ceea ce urma sa devina Enron Online.

Nici chiar directorul companiei nu a stiut de divizia care urma sa se nasca decat cu cateva saptamani inainte de lansarea ei.

In acest an, platforma comerciala online inregistra in medie 6.000 de tranzactii pe zi, in 15 valute diferite.

Site-ul oferea o gama extrem de variata de produse de la gaz natural, aluminiu si cherestea la instrumente financiare (numai acestea in numar de 2.100).

Pentru tranzactiile intermediate Enron Online nu percepea nici un comision si nici o alta taxa, fapt care i-a facut pe unii analisti sa afirme ca acest gen de platforme de comert pe web va duce la disparitia brokerajului traditional.

Enron nu a dezvaluit insa niciodata daca divizia sa online era si profitabila. Intre timp, recesiunea a inceput iar actiunilor companiei au scazut puternic la bursa. Decapitalizarea a determinat Enron sa apeleze la autoritati pentru a-i asigura protectie in fata creditorilor.

O mana salvatoare i s-a intins ieri sub forma sumei de 1,5 miliarde de dolari reprezentand o finantare de urgenta din partea bancilor americane JP Morgan Chase si Citigroup, institutii ce figureaza printre cei mai importanti creditori ai grupului energetic american.