Record de participare la referendum. Locuitorii din Crimeea vor alipirea la Rusia

Locuitorii peninsulei ucrainene Crimeea votau masiv duminică pentru alipirea peninsulei la Rusia, autoritățile separatiste preconizând deja o rată record de participare, relatează AFP.

Referendumul, denunțat de Kiev și Occident, se desfășoară în prezența trupelor ruse care dețin controlul asupra regiunii de două săptămâni, alături de miliții separatiste.

La Sevastopol, un oraș istoric care găzduiesște Flota rusă la Marea Neagră de peste 200 de ani, alegătorii s-au precipitat masiv la urne încă de duminică dimineața. Într-o secție de votare instalată într-un centru de afaceri și cultural, votul a început înainte de deschiderea oficială a referendumului. Ulterior, 65 de alegători au votat în decurs de jumătate de oră, a constatat un jurnalist AFP.

La Bahcisarai, “capitala” comunității musulmane tătare din Crimeea, ai cărei lideri au îndemnat la boicotarea consultărilor, tătarii au rămas în casă. Doar ucraineni de origine rusă votau cu entuziasm, încântați să scape cât mai repede de pașaportul ucrainean și sperând să trăiească mai bine cu subvenții de la Moscova.

În alte secții de votare de la Sevastopol și Simferopol, capitala peninsulei separatiste, jurnaliști, inclusiv AFP, au fost împiedicați să pătrundă în incintă, în unele cazuri.

– Începe o nouă eră

“Este un moment istoric, toată lumea va fi fericită”, a declarat pentru presă “premierul” prorus al Crimeei Serghii Aksionov, după ce a votat la Simferopol. “Începe o nouă eră”, a continuat el, în timp ce un bărbat care agita un steag ucrainean era împins de către gărzi. “Vom sărbători în această (duminică) seara”, a conchis Aksionov, sigur de victoria sa.

La Sevastopol, Aleftina Klimova, născută în Rusia, nu a putut să doarmă. “Mă așteptam ca Statele Unite, Franța, ei, toți, să fie împotrivă. Mă temeam pentru (președintele rus Vladimir) Putin. Dar a știut să reziste. Nu am dormit toată noaptea, am așteptat acest moment și totul merge cum voiam”, a continuat ea.

Într-o peninsulă cu o populație majoritară rusofonă, alipită în 1954, în urma deciziei lui Nikita Hrușciov, unei Ucraine care le-a părut întotdeauna îndepărtată multor locuitori, o largă majoritate se va pronunța cu siguranță în favoarea unei uniuni oficiale cu Federația Rusă, cu atât mai mult cu cât minoritățile ucraineană și tătară, care reprezintă 37% din populație, au îndemnat la boicot.

Un ultim îndemn la boicotare a fost lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică de către președintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov. Denunțând, într-un comunicat, un “pretins referendum pe care pseudo-puterea marionetă din Crimeea îl organizează sub controlul trupelor ruse”, Turcinov a declarat că rezultatele acestuia “nu reflectă sentimentele adevărate ale populației” din Crimeea.

Întrebarea care le este adresată le permite alegătorilor să aleagă între “reunificarea cu Rusia ca membră a Federației Ruse” sau revenirea la un statut datând din 1992, niciodată aplicat, de autonomie lărgită față de Kiev.

– Blindate și lansatoare de rachete rusești

Șeful diplomației germane Frank-Walter Steinmeier a denunțat o situație “extrem de periculoasă”, promițând un “răspuns” luni din partea Uniunii Europene (UE), în cazul în care Rusia nu renunță la planurile sale în ultimul moment.

“Nu căutăm această confruntare. Dar dacă Rusia nu face un pas înapoi în ultimul moment, miniștrii de Externe UE vor da un răspuns potrivit luni”, a subliniat el citat de edițiile de duminică ale unor publicații germane.

Autoritățile secesioniste au ajuns la putere, la Simferopol, după destituirea, la Kiev, pe 22 februarie, a președintelui prorus Viktor Ianukovici, și în urma unei lovituri în forță organizate de către civili proruși înarmați și mii de militari ruși.

Veniți de la baza navală de la Sevastopol, situată în sudul extrem al peninsulei, închiriată de către Ucraina Flotei ruse la Marea Neagră, apoi avansând în Crimeea în coloane de blindate provenind de pe teritoriul rus, ei asediază, în baze militare și instalații strategice din peninsulă, militari ucraineni rămași credincioși autorităților de la Kiev.

Vicepremierul ucrainean Vitali Iarema a declarat că se teme de o invazie a Ucrainei continentale, afirmând duminică, într-un inerviu, că lansatoare de rachete multiple de tip Grad au fost instalate în Crimeea, în apropiere de frontiera cu regiunea Herson, în sudul Ucrainei.

– Criză diplomatică

Înfruntarea dintre Moscova și Washington s-a transformat în cea mai rea criză diplomatică între ruși și occidentali de la prăbușirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, și ar putea să afecteze pe termen lung relațiile dintre marile puteri.

În afară de viitorul Crimeei în cadrul Ucrainei sau Rusiei, criza a relevat separatismul din bastioanele rusofone și industriale situate în estul țării.

Mobilizarea de trupe rusești la frontiere, invocând exerciții militare, dublată de discursuri, la Moscova, despre necesitatea “protejării” comunităților rusofone provoacă temeri multor ucraineni, care sunt convinși, în pofida dezmințirilor diplomației ruse, că armata rusă va invada Kievul.

Rezultate preliminare urmează să fie anunțate după închiderea secțiilor de votare, la ora locală 20.00 (20.00, ora României). Însă, la Sevastopol, steaguri rusești erau deja distribuite pe străzi. La Simferopol, anunțul “Suntem în Rusia” era proiectat pe o clădire oficială.