Redeschidere cu fast - Muzeul Colecțiilor de Artă

Muzeul Colecțiilor de Artă a fost redeschis săptămâna trecută, la Palatul Romanit de pe Calea Victoriei, publicul având acum posibilitatea să-l viziteze după o pauză de 27 de ani. Printre primii vizitatori s-au numărat premierul Victor Ponta, prințul Charles al Marii Britanii, dar și ambasadori, directori ai altor muzee din București, politicieni și ziariști.

Muzeul a putut fi vizitat ultima oară în 1986, după care  a fost supus unui amplu proces de consolidare și renovare a clădirii, continuată cu restaurarea unor piese din patrimoniu.
„Muzeul Colecțiilor de Artă poate fi vizitat de astăzi, în forma pe care o vedeți acum, respectiv cu toate cele trei corpuri deschise, 66 de săli de expunere permanente, prima dată după ce s-a închis corpul dinspre Calea Griviței în 1986, la aproape 40 de ani – a declarat doamna Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului de Artă al României.

Vizitatorii vor găsi 34 de colecții particulare care au fost donate de-a lungul anilor statului român și vor vedea patru colecții în premieră pentru că au fost donate în perioada în care muzeul era închis, și anume colecția C. Baba, colecția Radu Ionescu, donația Adina Nanu și colecția Mircea Marosin”.

Inaugurat oficial pe 21 august 1978 ca secție a Muzeului Național de Artă a României, Muzeul Colecțiilor de Artă reunește donațiile făcute de-a lungul anilor de colecționari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic.

Muzeul readuce la viață perioada interbelică, o perioadă în care se conturează și se impun renumite colecții precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Alexandra și Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Beatrice și Hrandt Avachian.

În cele trei clădiri ale muzeului sunt găzduite de asemenea lucrări celebre ale lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Pătrașcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiață. Nu lipsesc, de asemenea, lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă de proveniență occidentală sau orientală.

Colecțiile prezentate ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Expunerea lor ține seama de specificul patrimoniului, urmărind redarea configurației originare a fiecărei colecții într-o prezentare coerentă atât sub raport cronologic, cât și sub raportul filiațiilor stilistice.

În afara colecțiilor de picturi românești, la muzeu se află și un desen al pictorului olandez Vincent van Gogh și o serie de tablouri ale artistului japonez Utagawa Kunisada (secolul al XIX-lea).

Palatul Romanit, sediul Muzeului Colecțiilor de Artă, situat pe Calea Victoriei la numărul 111, este o clădire reprezentativă a Bucureștiului din secolul al XX-lea, înălțată de boierul C. Faca, la colțul format de Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogoșoaiei) cu Calea Griviței (Podul Târgoviștei). Faca a murit înainte de a o termina și moștenitorii lui au vândut-o vistiernicului grec Romanit. Acesta a desăvârșit construcția amenajând interioare luxoase pe care scriitorul Ion Ghica (1816-1897) le-a prezentat în memoriile sale. După moartea lui Romanit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-1842), care își stabilește aici „cancelaria” — un fel de birou de reclamații. În 1836, casa a fost cumpărată de stat și afectată inițial birourilor Curții administrative, iar apoi, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Ministerului de Finanțe. Întrucât acest minister avea nevoie de un spațiu mai mare, clădirea a fost completată cu două noi corpuri dispuse în formă de U larg deschis.