Reforma fiscala de 3,5 miliarde de euro

Ministrul economiei, Thierry Breton, si ministrul delegat al bugetului din Franta, Jean-Francois Cope, au dezvaluit, intr-un interviu exclusiv acordat cotidianului francez Le Figaro, noua reforma a impozitului pe venit. Prevederile prezentate de cei doi oficiali francezi vor fi incluse in proiectul bugetar pentru 2006 si propuse parlamentarilor in aceasta toamna.

Desigur ca baremele de impozitare sunt complet modificate, in cadrul programului respectiv de reformare, care propune cinci rate de impozitare, printre care si cea de 0%, in comparatie cu cele sapte rate actuale. Francezii, foarte suparati pe cifre, nu se vor intrista cu siguranta la aparitia acestor rate de impozitare, mult mai usor de memorat: 0%, 5,5%, 14%, 30% si 40%. Iar Franta nu se va mai simti stanjenita de nivelul marginal al ratei de impozitare a venitului, care va atinge 40 de procente, inferior celui din Germania (50%) si echivalent cu cel din Marea Britanie (40%).

Aceasta reforma va costa statul francez 3,5 miliarde de euro in 2007. Insa ea era necesara, cu toate ca finantele publice nu sunt deloc incantate ca, pe langa cele 4,5 miliarde de euro, reprezentand costurile planului de creare de noi locuri de munca din 2006, se vor adauga, acum, alte 3,5 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor reformei fiscale specifice anului 2007. Ca sa nu mai vorbim de cresterea primei pentru salariati, care va insuma mai mult de un miliard de euro in viitorii doi ani.

Cei doi oficiali francezi au precizat, insa, ca aceasta reforma fiscala nu trebuie interpretata ca un cadou oferit celor cu venituri scazut.

Ea se refera, in mare parte la impozitul platit de clasa medie, pe care Nicolas Sarkozy obisnuieste sa o descrie drept un segment de populatie mult prea bogat pentru a beneficia de serviciile sociale oferite de stat si prea sarace pentru a se sustrage de la plata impozitului.

Reforma fiscala propusa de cei doi ministri zdruncina, de-a dreptul, peisajul fiscal din Franta, in opinia lui Jean-Francois Cope. Ea fixeaza noi reguli cu privire la relatia dintre autoritatile fiscale ale statului francez, pe de o parte, si contribuabili, pe de alta parte.

Este pentru prima data cand un guvern se preocupa de aspectul confiscarii efective a impozitului si decide sa limiteze impozitele directe incasate de stat si colectivitatile locale, platite de contribuabili pentru 60% dintre veniturile sale salariale si patrimoniale. Noile rate de impozitare vor figura in Codul impozitelor.

Paralel, guvernul vegheaza ca si francezii ce dispun de cele mai modeste venituri sa plateasca impozit, in functie de nivelul veniturilor sale, bineinteles. Asadar, o familie sau un celibatar nu va mai putea beneficia de avantaje fiscale de mai bine de 8.000 de euro, in cazul in care au alte persoane in grija.

40%, nivelul maxim al impozitului pe venit

Noul barem de impozitare va fi mult mai simplu de inteles si retinut. Francezii vor plati exact procentul specific venitului pe care il obtin, deoarece scutirea de plata a 20% din impozit a fost eliminata.

Noile reguli se vor putea pune in aplicare incepand cu 2006 si vor fi declarate si platite abia in 2007. Ceea ce surprinde, insa, la prima lectura a noii grile de impozitare este nivelul marginal al ratei de impozitare, de 40%. In acest moment, aceasta rata marginala depaseste 50%.

In 2000, unii contribuabili au platit un impozit de pana la 54%, iar in 2002, de 52%. “Trecerea de la o rata maxima de impozitare de 48,09% la cea de 40% uimeste pe toata lumea”, spune Sophie Gonsard, responsabil de expertiza patrimoniala la Cyrus Conseil.

Trecand la o rata de impozitare maxima de 40%, Franta ajunge si ea la nivelul mediu din cadrul Uniunii Europene. Insa, pentru contribuabilii supusi celui mai inalt nivel de impozitare, acesta nu va reprezenta un avantaj. “Pentru menajele cu venituri ridicate, reforma trebuie sa fie neutra. Noul barem aduce mai multa transparenta si atat. Ceea ce vroiau contribuabilii care platesc un impozit ridicat era o reducere a sumei pe care trebuie sa o plateasca”, apreciaza Sophie Gonsard.

Pentru clasa medie, insa, transparenta este insotita de o scadere a impozitului pe venit. Conform analizelor ministerului, aceasta categorie sociala va avea cel mai mult de castigat.

Jean-Francois Cope ilustreaza noua reforma fiscala prin doua exemple: un celibatar cu venituri de pana la 30.000 de euro pe an va economisi, astfel, 11% din impozitul pe care ar fi trebuit sa-l plateasca. Un cuplu cu doi copii si un venit de cinci ori mai mare decat salariul mediu pe economie va beneficia de o reducere a impozitului de 10%, conform calculelor ministerului. Iar ceea ce ii intereseaza pe francezi este suma pe care trebuie sa o plateasca efectiv.

Impozitele directe, plafonate la 60%

Incepand cu 2007, suma totala a impozitelor directe nationale si a impozitelor directe locale (taxa pe locuinta si taxa funciara) platite de un contribuabil pentru veniturile obtinute in anul precedent nu vor putea depasi 60% din totalul veniturilor sale: salarii, pensii, patrimoniu mobiliar si imobiliar. Acest plafon de 60% va fi inscris in Codul general al impozitelor.

In opinia lui Bercy, el avantajeaza pe 126.000 dintre contribuabili, pentru un cost estimat la circa 370 de milioane de euro. 90% dintre acesti contribuabili fac parte din prima categorie de impozitare, adica francezii care si-au vazut veniturile scazand semnificativ intr-un anumit an (cei carora le-au mers foarte prost afacerile, care au creat o intreprindere neprofitabila, un salariat care si-a pierdut locul de munca), ale caror impozite locale sunt cu mult mai mari decat veniturile.

Noile reguli fiscale permit, dupa parerea lui Bercy, solutionarea “sindromului din Ile de Re: acei contribuabili pentru care, valoarea patrimoniului imobiliar a crescut foarte mult, dar ale caror venituri sunt modeste sau medii.

Pentru a beneficia de acest plafon de impozitare, care va fi aplicat pe veniturile obtinute in 2005, iar impozitul specific va fi platit in 2006, contribuabilii va trebui sa completeze un formular, pe care il vor atasa, in 2007, la declaratia de venituri obtinute in 2006.

In cazul in care se va constata ca au platit prea mult, Trezoreria ii va rambursa diferenta, insa nu inainte de a recupera de la colectivitatile locale suma pe care contribuabilul respectiv a achitat-o in plus pentru plata impozitului pe locuinta si a taxei funciare.

Avantaje fiscale de maxim 8.000 de euro

Incepand cu 2007, avantajele fiscale vor fi plafonate la 8.000 de euro pentru fiecare familie (cuplu casatorit sau celibatari), plus alti 750 de euro pentru fiecare persoana pe care acestea din urma o au in grija: copii, persoane in varsta etc. Cu alte cuvinte, unui cuplu cu doi copii i se va impune un plafon de 9.500 de euro in ceea ce priveste scutirea de impozit.

Acest plafon, care nu ar fi cuprins decat 10.000 de contribuabili daca ar fi fost pus in aplicare de anul acesta, are o valoare simbolica pentru Bercy. El constituie revansa pentru plafonul de 60% asupra impozitelor directe incasate de stat si a impozitelor directe locale. Reforma poate fi interpretata drept un mesaj de echitate si justitie pentru clasele medii.

“Nu este acceptabil ca aceste dispozitive sa permita contribuabililor mai bine informati si mai norocosi sa evite plata impozitului”, a indicat primul-ministru in timpul conferintei de presa din 1 septembrie.

O noua prima salariala, revalorizata si lunara

Guvernul a decis, de asemenea, revalorizarea primelor salariale. Rezervate persoanelor care au un venit de 1,4 ori mai mare decat salariul mediu pe economie, noua prima salariala, adresata catre 8,8 milioane de familii cu venituri modeste, reprezinta o suplimentare a venitului, destinata sa ii incurajeze pe someri sa isi reia cat mai repede activitatea, chiar daca aceasta este foarte prost platita sau cu jumatate de norma.

De fapt, unele familii nu au nici un interes sa isi reia activitatea si sa piarda astfel unele compensatii complementare legate de situatia lor sociala (telefon, ajutor social). Pentru un salariat cu norma intreaga, prima salariala, care se ridica, inainte, la 538 de euro, va trece acum la 705 euro in 2006 si la 802 de euro in anul urmator, in crestere cu 50% de la un an la altul.

Pentru o persoana cu jumatate de norma, aceasta crestere este cu atat mai spectaculara: de la 390 de euro la 742 de euro in numai doi ani.

Donatii neimpozitate: 50.000 de euro la sase ani

Confirmand o informatie a cotidianului Le Figaro, Jean-Francois Cope a declarat pentru ziarul Echos faptul ca termenul legal dintre donatiile neimpozitate a scazut de la zece la sase ani. In ceea ce priveste plafonul acestor donatii, acesta s-a ridicat de la 46.000 la 50.000 de euro pentru anul 2005. Asadar, fiecare dintre contribuabilii francezi va putea dona copiilor sai sau altor rude pana la 50.000 de euro fara a fi nevoiti sa plateasca impozit pentru suma respectiva.