Reforma fiscala - incotro?
Situatia economica actuala impune realizarea unei reforme fiscale profunde. Acest deziderat nu este o noutate, ci una dintre cerintele cele mai importante ale institutiilor internationale cu care (de voie, de nevoie) cooperam, precum si a investitorilor straini care si-au riscat banii in Romania
Situatia economica actuala impune realizarea unei reforme fiscale profunde. Acest deziderat nu este o noutate, ci una dintre cerintele cele mai importante ale institutiilor internationale cu care (de voie, de nevoie) cooperam, precum si a investitorilor straini care si-au riscat banii in Romania. Practic, fiecare analiza a acestora ne solicita sa demaram o reforma fiscala profunda, corelata cu o reforma a cheltuielilor bugetare.
Desi se recunoaste faptul ca guvernul actual a realizat unii pasi in directia reformei fiscale, asta nu inseamna ca este un guvern reformist. Dimpotriva, modul de realizare a reformei genereaza numeroase probleme contribuabililor. Practic, orice modificare legislativa in domeniul fiscal genereaza controverse si nemultumiri in randul investitorilor, dar si al contribuabililor. Ceea ce lipseste este de fapt lipsa de coerenta si de comunicare cu cei care urmeaza sa aplice legile. Exemplul cel mai elocvent il reprezinta introducerea noului Cod al muncii, care este din ce in ce mai contestat de catre patronate, dar si de catre sindicate.
Fara a avea pretentia unei abordari exhaustive, am sa amintesc cateva dintre problemele sistemului fiscal actual.
1. Impozitarea excesiva a muncii. Aceasta situatie se datoreaza atat nivelului exagerat al contributiilor de asigurari sociale (pensii, somaj si sanatate). Culmea este ca reducerea contributiilor sociale ar avea ca efect economii la bugetul de stat (cea mai mare parte a salariatilor lucreaza la institutiile bugetare sau in regiile autonome subventionate de stat)! In aceste conditii, desi autoritatile recunosc ca nivelul contributiilor este mult prea mare, nu s-a luat nici o masura de reducere a contributiilor.
2. Birocratia inspaimantatoare cu care se confrunta angajatorii. Aceasta birocratie se refera atat la obligatia de a inregistra contractele de munca la inspectoratele de munca, cat si la obligatia de a furniza declaratiile de taxe atat pe suport de hartie, cat si pe suport electronic – discheta. Sincer sa fiu, depunerea declaratiei in format electronic are pentru mine alt inteles – mai larg – adica posibilitatea de a depune declaratia prin posta electronica (e-mail) sau prin intermediul unui site dedicat in acest sens. In aceste conditii, cerinta depunerii unei dischete pare a fi o gluma proasta sau o lipsa de respect fata de contribuabili.
3. Legislatia in permanenta modificare. Cauza principala o reprezinta abuzul de ordonante de urgenta al guvernului. Totusi, ar fi nedrept sa acuzam numai guvernul cand si Parlamentul are rolul sau in fragilizarea sistemului fiscal. Un exemplu in acest sens il reprezinta modificarea adusa legislatiei privind impozitarea microantreprinderilor, in mijlocul unui exercitiu financiar, cu instituirea unor conditii a caror aplicare este imposibila, drept pentru care este necesara modificarea modificarii. Exemplele pot continua cu aprobarea unor ordonante care se refera la acelasi act in ordine inversa, situatie care pune in dificultate chiar si pe cei mai experimentati juristi.
4. Prevederi legale interpretabile care pot da nastere la abuzuri in aplicare. Un exemplu in acest sens il reprezinta procedura de recunoastere a dreptului de a deduce TVA pentru unele operatiuni scutite (cota zero de TVA).
Desi aceste probleme sunt cunoscute de autoritatile fiscale, practica a demonstrat ca nu exista o preocupare reala pentru reducerea sau eliminarea acestora. In acest context, este de inteles nervozitatea intreprinzatorilor atunci cand se vorbeste de fiscalitate sau de relaxare fiscala.
-
Mai multe necunoscute decât date sigure despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: Tot ce se știe acum cu jumătate de an înainte de producție este că OMV Petrom are 30 de contracte semnate, în timp ce Romgaz lucrează încă la licitațiiBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Trei jucători, Lactalis, FrieslandCampina și Arla, au 65% din vânzările de unt, o piață de 150 mil. euro. Locul trei din piață nu are fabrică în România, iar de la liderul Lactalis o parte din vânzări vine din import (brandul President).Companii · 12 noiembrie 2026
-
Conferința ZF Digital 2026. Cel mai greu pentru un start-up românesc este să vândă în străinătate, nu să construiască produsulBusiness Hi-Tech · 12 noiembrie 2026