Reformele electorale de la Kiev - compromis intre putere si opozitie

Parlamentul de la Kiev a adoptat ieri reforme electorale menite sa slabeasca puterea presedintelui tarii, sa sporeasca puterea forului legislativ si sa reduca riscurile de frauda electorala in perspectiva alegerilor prezidentiale din 26 decembrie. Modificarile legislative adoptate de Parlamentul ucrainean este un compromis intre putere si opozitie, dar, in acelasi timp, este primul semn de progres in criza politica din aceasta tara.
Hotararea Parlamentului prevede modificarea legii electorale, asa cum ceruse opozitia, astfel incat sa fie eliminate eventualele cai de falsificare a alegerilor. A fost una dintre propunerile sustinute ferm de opozitie in conditiile in care alegerile din Ucraina au fost anulate in urma acuzatiilor de fraudare a scrutinului electoral.
In acelasi timp, forul legislativ a satisfacut o cerere a presedintelui Leonid Kucima, care dorea ca o serie de atributii prezidentiale sa fie transferate Guvernului si Parlamentului.
Acesta era un proiect sustinut de peste un an de catre presedintele in exercitiu, Leonind Kucima, dar era perceput de catre opozitie drept o manevra de a-l lipsi de prerogative reale pe succesorul sau, in cazul in care alegerile ar fi fost castigate de liderul opozitiei, Viktor Iuscenko.
 Noile prevederi stipuleaza ca Parlamentul ii numeste, la propunerea presedintelui, pe premier, ministrul apararii si ministrul de externe. Ceilalti ministri sunt numiti de Parlament la recomandarea premierului. Potrivit prevederilor vechii Constitutii, presedintele era insarcinat cu formarea Guvernului, iar Parlamentul trebuia sa-i aprobe decizia.
De asemenea, Parlamentul ii numeste, la propunerea presedintelui, pe seful serviciilor de securitate (SBU) si pe guvernatorul Bancii Centrale.   Noile prevederi includ si prelungirea mandatului parlamentar, de la patru ani la cinci ani.
Modificarile electorale vor intra in vigoare pe 13 decembrie, inaintea alegerilor prezidentiale din 26 decembrie.
In aceeasi sedinta a Parlamentului, deputatii au dizolvat Comisia Electorala, acuzata de opozitie ca a incurajat fraudele electorale. Pentru noua Comisie electorala, Leonid Kucima a prezentat o lista cu 19 nume pentru cele 15 posturi, 14 dintre propuneri sunt membri ai comisiei abia dizolvate. Opozitia a protestat insa, in final, au fost desemnat 11 dintre cei 15 membri ai comisiei precedente.
Premierul in exercitiu si candidatul puterii, Victor Ianukovici, a protestat fata de decizia Parlamentului de adoptare a reformelor electorale. “Este o lovitura de stat. (…) In prezent, deciziile nu se mai iau decat prin forta. Astazi domeneste arbitrariul”, a declarat Ianukovici, cunoscut drept apropiat al Kremlinului.
La scurt timp, justitia rusa a anuntat ca mentine avizul de cautare pe numele unuia dintre liderii opozitiei ucrainene, deputata Iulia Timosenko, si precizeaza ca a transmis noi informatii in acest caz Interpol. Ieri, Interpol anuntase ca a retras pe de site-ul sau de Internet avizul de cautare pe numele deputatei Tomasenko, care face obiectul unei acuzatii de “dare de mita”.
Presa internationala a acordat ieri spatii largi informatiilor legate de ipoteza otravirii candidatului opozitiei Viktor Iuscenko. Agentiile de informatii au preluat o declaratie acordata The Times de medicul austriac care a supravegheat tratamentul liderului ucrainean, care confirma ca Iuscenko ar fi fost otravit. Ulterior, medicul austriac a negat ca ar fi facut o asemenea declaratie si a aratat ca ipoteza otravirii nu poate fi nici infirmata nici confirmata. Insa, Javier Solana, Inaltul Reprezentant UE pentru politica externa a confirmat ceea ce scrie The Times.
mirela.luca@zf.ro