Versiunea completă
Eveniment

Regionalizarea devine efectivă până la sfârșitul anului: 10 regiuni în loc de 8

Noua variantă a regionalizării – cu 10 regiuni – modifică ierarhia bogăției regiunilor României. Cu un PIB, la nivelul lui 2012, de 47,8 mld. lei, regiunea Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) predă ștafeta de cea mai săracă astfel de entitate viitoarelor posibile regiuni Dobrogea (Constanța și Tulcea, cu un PIB cumulat de 28,8 mld. lei la nivelul lui 2012) și Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoa…

Iulian Anghel · 1 septembrie 2013 · 3 min de citit

Noua variantă a regionalizării – cu 10 regiuni – modifică ierarhia bogăției regiunilor României. Cu un PIB, la nivelul lui 2012, de 47,8 mld. lei, regiunea Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) predă ștafeta de cea mai săracă astfel de entitate viitoarelor posibile regiuni Dobrogea (Constanța și Tulcea, cu un PIB cumulat de 28,8 mld. lei la nivelul lui 2012) și Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoara, cu un PIB la nivelul lui 2012 de 34 mld. lei).

De asemenea, ea trece în fața regiunii Sud-Est, care prin pierderea județelor Constanța și Tulcea „pierde“ din PIB 28,8 mld. lei, dar și a regiunii Centru, care prin plecarea județelor Sibiu și Alba pierde din PIB 23 mld. lei.

Premierul Victor Ponta a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că proiectul regionalizării va fi una dintre prioritățile politice ale acestei toamne. Regionalizarea va fi făcută înaintea modificării Constituției, care, în forma actuală, nu prevede organizarea țării în regiuni, ceea ce înseamnă că ele vor funcționa până la modificarea legii fundamentale ca și actualele regiuni de dezvoltare care nu au personalitate juridică.

„Cred că din această toamnă trebuie să mergem mai departe prin modificarea Legii 315/1998, cea cu regiunile de dezvoltare, în a forma practic regiunile chiar înainte de a primi statutul constituțional“, a declarat premierul, citat de Mediafax, la sfârșitul săptămânii în timpul unei reuniuni a partidului său la care au fost stabilite prioritățile politice ale lunilor rămase până la sfârșitul anului.

„Poate proiectul cel mai important din această toamnă, proiect politic, guvernamental, parlamentar, îl constituie declanșarea efectivă a procesului de descentraliare și de pregătire a regiunilor“, a subliniat Ponta, citat de Mediafax.

Chiar dacă nu este posibil, până la modificarea Constituției prevăzută pentru anul viitor, să avem regiuni administrative, în această toamnă trebuie stabilite instituțiile care vor merge de la guvern către regiuni, către structurile locale, întru­cât de la 1 ianuarie se va intra pe noul exer­cițiu financiar al UE și România trebuie să fie pregătită, a argumentat șeful guvernului.

În varianta avansată de el – ultima – România va fi împărțită în 10 regiuni administrative, noutatea fiind apariția regiunii Sibiu și a regiunii  Dobrogea. Regiunea Dobrogea, compusă din Tulcea și Constanța, va fi ruptă din regiunea de dezvoltare Sud-Est. Regiunea administrativă Sud-Est va rămâne cu 4 județe, din cele șase pe care le are regiunea de dezvoltare cu același nume.

Din regiunea de dezvoltare Centru vor fi rupte două județe, Sibiu și Alba, și un altul din regiunea de dezvoltare Vest, Hunedoara, iar aceste trei județe vor forma regiunea Sibiu.

„Varianta cu zece regiuni este cea discutată în PSD. Dar trebuie să o discutăm și în USL. Ca să fiu sincer, am tatonat puțin lucrurile la nivelul USL. Eu vreau să discutăm și cu UDMR, și cu PPDD, și cu PDL, cu toate forțele din opoziție, pentru că proiectul regionalizării nu este un proiect doar al USL, e un proiect al României și sunt dispus să mă așez la masă cu absolut toată lumea“, a spus Ponta.

Ponta a precizat, potrivit Mediafax, că s-a decis ca prin modificarea Legii 315/1998 privind regiunile de dezvoltare să se treacă practic la descentralizare și să se transmită către regiuni cât mai multe dintre atribuțiile guvernului.

Regionalizarea este proiectul care a stârnit multe patimi politice în ultimii ani. A fost dorită și de președintele Traian Băsescu și de guvernul Boc, dar a fost blocată din cauza dificultăților de a găsi o soluție comună, fiecare dintre actorii implicați având propria viziune legată de noua reîm­părțire administrativă. Bătălia pentru “capitalele” de regiuni va fi punctul culminant al acestui proces, motiv pentru care subiectul este evitat public de decidenți, deși în subteran pasiunile s-au dezlănțuit.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 2.09.2013

Citește și