Relaxarea creditarii depinde de reducerea inflatiei

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) este total nemultumita de masurile luate de Banca Nationala pentru limitarea creditelor in valuta, afirma Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB.

“In ultima perioada, masurile BNR nu au fost aplaudate de bancile comerciale. Nu consideram ca reducerea creditelor in valuta este benefica. Intr-o zi, poate vom scapa de aceste masuri administrative”, a declarat presedintele ARB.

El spune ca exista o contradictie intre obiectivul bancilor comerciale, de a obtine profit, si cel al Bancii Centrale, de a supraveghea stabilitatea pietei.

Ghetea l-a intrebat pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prezent ieri la Forumul Bancar Roman, organizat de Finmedia, daca o data cu ruperea acordului cu FMI bancile s-ar putea astepta la o relaxare a conditiilor de acordare a creditelor in valuta.

“Cand vom avea succes cu inflatia, relaxam totul. Nu suntem aici pentru constrangeri irationale”, a raspuns Isarescu. “Marea problema este ca toate parghiile clasice pentru lupta impotriva inflatiei au fost epuizate”, a explicat guvernatorul BNR.

FMI spune ca Romania va rata tinta de inflatie din acest an, cresterea preturilor urmand sa se ridice la circa 8,5%. Fondul este sceptic daca si la anul Romania va reusi sa se incadreze in tinta de inflatie prevazuta, de 5,5%.

Isarescu a explicat ca instrumentele clasice pentru tintirea inflatiei si-au epuizat resursele, in conditiile in care cursul de schimb se afla la un nivel scazut, salariile nu pot fi utilizate ca ancora antiinflationista, iar folosirea neadecvata a ratelor dobanzilor poate duce la stimularea intrarilor de capitaluri, ceea ce ar majora lichiditatea de pe piata, sporind astfel costurile de sterilizare ale BNR.

Isarescu a explicat ca masurile de limitare a expansiunii creditelor in valuta au fost necesare, deoarece influenta ratei dobanzii de referinta asupra economiei risca sa fie redusa pana la un nivel care ar fi avut ca efect o eficienta foarte redusa a acestui instrument.

Referitor la evolutia creditelor in lei, Isarescu este de parere ca “acum, cu deprecierea cursului, cifrele in lei nu vor mai stagna”. In ceea ce priveste creditele in valuta, guvernatorul BNR spune ca acestea “vor incepe sa muste”, nu doar din conturile debitorilor, cat si din activele si stabilitatea bancilor comerciale.

In octombrie, euro a urcat cu peste 2%, ceea ce a marit costul imprumuturilor in valuta. Pe de alta parte, sub presiunea unei lichiditati mari, bancile au redus dobanzile la creditele in lei. La imprumuturile ipotecare, ratele de dobanda au ajuns chiar la 7-8% pe an, nivel comparabil cu ratele la euro.

La sfarsitul lunii septembrie, BNR a introdus un set de norme prin care a stabilit ca bancile comerciale nu pot acorda credite in valuta decat in limita a de trei ori fondurile proprii.

Totusi, presedintele ARB spune ca are si motive pentru care sa multumeasca Bancii Nationale. “Suntem multumiti de faptul ca avem norme si reglementari in domeniu”, a spus Ghetea. “Acest lucru a contribuit la calificativele pe care le-a obtinut sectorul bancar in raportul de tara”, a apreciat el.