Remedii dureroase pentru industria de medicamente

Tachi Yamada,directorul departamentului de cercetare de la GlaxoSmithKline, a declarat, saptamana trecuta, ca sindromul picioarelor nelinistite pare a fi “o diabolica tactica a companiilor farmaceutice de a face mai multi bani”.

Yamada a facut aceasta remarca prezentand totodata noul val de produse al GlaxoSmithKline – 147 de medicamente, aflate in acest moment in etapa de testare, printre acestea aflandu-se si Requip, un medicament menit sa contracareze miscarile involuntare ale picioarelor.

Din nefericire, dupa 20 ani de crestere economica exprimata in doua cifre, marile companii farmaceutice se confrunta cu o perioada mai putin favorabila, Jean-Pierre Garnier, presedintele GSK, precizand ca operatiunile de cercetare si dezvoltare au inregistrat ani de scadere a productivitatii. A devenit mult mai greu si mai costisitor sa scoti medicamente noi pe piata, 50% dintre acestea esuand in etapa finala a testelor clinice.

In acelasi timp, piata in sine a devenit mai dificila. Medicamentul obisnuit are doar 8-10 ani de protectie a patentului din momentul in care este pus in vanzare, iar crearea unui produs nou costa mai mult de 800 milioane dolari, in timp ce cresterea medie a vanzarilor, intre 2000-2008, pentru marile companii este estimata a fi de 6%, potrivit Dresdner Kleinwort Benson. O companie a declarat ca, pentru a reveni la cresterea de doua cifre, industria va trebui sa cheltuiasca pe cercetare 40% din veniturile rezultate in urma vanzarilor, in loc de 16% cat aloca in acest moment.

Desi profiturile si vanzarile sunt la un nivel extrem de scazut, industria de medicamente prezinta totusi semne al unui potential ridicat de inovatie si dezvoltare.

Un om care suferea de o forma severa de psoriazis si a carui piele s-a curatat dupa saptamani de tratament cu un medicament nou; o femeie al carui cancer de san se raspandea, dar care s-a restrans dupa ce a luat o pastila aflata inca in teste clinice – in Vechiul Testament, acestea s-ar fi numit miracole.

Multe din aceste reusite sunt datorate revolutiei genetice. Numarul tintelor genetice pentru noile medicamente va creste de la 500, cat sunt in prezent, pana la un nivel situat intre 3.000 si 10.000, afirma oamenii de stiinta. Aceasta ar putea determina cresterea cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare, dar si potentialul noilor medicamente va creste considerabil.

GSK si-a divizat operatiunile de cercetare in sapte “centre de excelenta” – echipe de 250-400 persoane specializate in diferite arii terapeutice, care au fost intr-o competitie interna pentru resurse. Yamada a declarat ca aceasta strategie a impiedicat cercetatorii “sa se mai ascunda prin colturi”.

Pentru consolidarea sectorului unii considera ca sunt necesare mai multe fuziuni pentru crearea unor companii mari, care sa se specializeze in una sau doua arii terapeutice, in loc sa incerce sa le acopere pe toate. Dar, oricare ar fi rezultatul, investitorii cer productivitate.

Mai mult, bursele de valori imping companiile spre cercetari originale. Nu mai este de ajuns sa variezi tratamente deja consacrate dupa ce patentele lor originale au expirat, asemenea practici, in conditiile dezvoltarii substituentilor – si cresterii acceptarii lor de catre populatie -, facand din ce in ce mai greu mentinerea unor profituri marginale ridicate.

Producerea de medicamente noi este riscanta, dar oamenii de stiinta, industria patentelor si bursele de valori ne asigura ca fabricantii de medicamente fac mai mult decat sa reinventeze noi produse.