Republicanii isi pun toate sperantele in Sarah Palin

Confruntarea dintre “secunzii” candidatilor la alegerile prezidentiale din SUA, republicana Sarah Palin si democratul Joe Biden, programata in 2 noiembrie, este cel putin la fel de asteptata precum cea dintre John McCain si Barack Obama, care a avut loc la finele saptamanii trecute. Republicanii spera intr-o lovitura castigatoare din partea lui Palin, pentru a echilibra cursa prezidentiala, dupa ce Obama a castigat 4 procente in fata lui McCain dupa dezbaterea de vinerea trecuta.
Surse din tabara republicanilor, citate de presa britanica, sustin ca guvernatorul de Alaska este intr-un program intensiv de pregatire pentru dezbaterea cu Biden, dupa ce, intr-un interviu recent, a facut o serie de gafe care l-au pus pe McCain intr-o pozitie delicata. Palin nu a stiut sa enumere cele mai importante masuri economice propuse de McCain pentru redresarea situatiei economice. “O sa incerc sa le gasesc, sa vi le aduc”, a spus Palin intr-un interviu la CBS News.
Strategii republicanilor speculeaza si asupra modului in care eventuala casatorie a fiicei adolescente a lui Palin – care este insarcinata – ar putea sa favorizeze campania lui McCain. O casatorie intre Bristol Palin, in varsta de 17 ani, si logodnicul sau, Levi Johnston, 18 ani, coleg de scoala si tatal copilului acesteia, ar putea creste popularitatea senatorului de Arizona inaintea alegerilor prezidentiale de la 4 noiembrie. “Ar fi extraordinar”, a declarat un membru al echipei de campanie a lui McCain. “Toate camerele de televiziune ar fi prezente acolo. Toata tara s-ar uita. Cursa (pentru presedintie, n. red.) ar lua o pauza timp de o saptamana”, a adaugat sursa. Bristol va implini 18 ani la 18 octombrie, o varsta respectabila pentru o mireasa, aceeasi varsta pe care o avea mama lui Barack Obama cand, gravida fiind, s-a casatorit cu tatal kenyan al acestuia.
Pe de alta parte, nici traseul de pana acum al lui Joe Biden nu a fost ferit de gafe, el cerandu-i unui om intr-un carucior cu rotile sa se ridice in timpul unui discurs electoral, iar dupa nominalizarea sa, a afirmat ca Hillary Clinton ar fi fost mult mai potrivita pentru functia de vicepresedinte. Duelul “vicepresedintilor” este cu atat mai asteptat, cu cat dezbaterea dintre McCain si Obama a fost marcata de confruntari dure, pe teme economice, sociale si de securitate nationala, dar fara ca vreunul dintre ei sa apara drept invingator clar.
Intrebat despre criza financiara, democratul Obama a profitat de ocazie pentru a-l asocia pe rivalul sau republican cu bilantul nepopular al presedintelui George W. Bush.
“Trebuie sa recunoastem ca aceasta criza este punctul final al celor opt ani de politica economica eronata a lui George W. Bush si sustinuta de senatorul McCain”, a declarat senatorul de Illinois. Ulterior, el a amintit ca in Senat, McCain a votat “90 la suta din timp” proiectele lui Bush.
“Eu m-am opus presedintelui Bush pe tema cheltuielilor, schimbarii climatice, torturarii detinutilor, Guantanamo, modului de desfasurare a razboiului din Irak (…). Am un bilant lung si americanii il cunosc bine”, s-a aparat McCain. “Senatorul Obama are recordul pentru voturile cele mai de stanga” in Congres, a adaugat el, incercand sa arate ca adversarul sau este izolat pe esichierul politic.
Cei doi candidati s-au infruntat timp de 90 de minute, priviti de zeci de milioane de telespectatori. Divergentele cele mai dure au aparut cand dezbaterea a abordat probleme internationale.
Senatorul de Arizona l-a acuzat pe adversarul sau “ca a votat un lucru incredibil: reducerea fondurilor pentru soldatii din Irak si Afganistan”. “Castigam in Irak”, a afirmat McCain. “Senatorul McCain are absoluta dreptate, violenta s-a diminuat in Irak”, a recunoscut Obama, oferind credit pentru acest lucru “performantei stralucite” a soldatilor americani. “Razboiul din Irak nu a fost justificat”, a mai spus Obama. “Ma tem ca senatorul Obama nu intelege diferenta dintre tactica si strategie”, a raspuns fostul prizonier de razboi.
Obama s-a declarat pregatit pentru atacuri militare punctuale in Pakistan, impotriva teroristilor, cu sau fara acordul autoritatilor de la Islamabad. “Daca Statele Unite au al-Qaeda, pe (Usama) bin Laden sau locotenentii sai in vizor si daca Pakistanul nu vrea sau nu poate sa actioneze, atunci trebuie sa ii eliminam”, a afirmat el.