Restructurarea industriei de aparare costa 65 mil. dolari anual

Costurile restructurarii industriei de aparare au fost estimate la 65 de milioane de dolari pe an, dupa 1990, conform unei prezentari facute, la Expomil 2003, de seful Directiei Productia de Aparare din Ministerul Economiei si Comertului, Alexandru Fratean.

Aceasta estimare a luat in calcul circa 40 milioane USD pentru restructurare si propuneri pentru privatizare,10 milioane USD – compensatii pentru disponibilizari si 15 milioane USD pentru modernizare si retehnologizare, la care s-au adaugat eforturile proprii ale fiecarui agent economic.

In acelasi timp, personalul din industria de aparare cu capital majoritar de stat s-a diminuat de la peste 120.000 in 1989 la mai putin de 30.000 in 2003, iar exporturile romanesti de armament si munitie au scazul de la 1 miliard USD in 1989 la 42 milioane USD in 2002.

Conform documentului, la stabilirea conceptiei de restructurare a industriei de aparare s-a avut in vedere, pe langa costurile estimate, autonomia agentilor economici in folosirea capacitatilor de productie; interoperabilitatea tehnologiilor de fabricatie cu a firmelor din statele membre NATO si UE; limitarea domeniilor de activitate pentru productia militara si civila la nivelul produselor care prezinta o certa piata de desfacere, la intern si extern; gruparea productiei “mai sensibile” luand in considerare tehnologiile de fabricatie (echipamente, licente, know-how, norme de calitate si standardizare specifice produselor de aparare); interventia statului pentru monitorizarea derularii restructurarii si privatizarii industriei de aparare si pentru ajustarea si alocarea resurselor financiare necesare restructurarii.

La ora actuala, firmele de armament din Romania colaboreaza cu cele europene sau de pe alte continente, relatiile vizand eliminarea concurentei reciproce. Acest tip de relatie a fost si este functional in sectorul aeronautic, al constructiilor masinilor de lupta si, in general, acolo unde se realizeaza produse complexe, cu un lung ciclu de fabricatie. Printre firmele straine cu care Romania are relatii stranse de cooperare se numara: Eurocopter, BAE Systems, Marconi, Oerlikon Contraves, Rafael, Raytheon si altele, afirma MEC.

Ministerul Economiei si Comertului preconizeaza parteneriate intre industria de aparare si companii din strainatate, precum si crearea mai multor societati mixte, dupa aderarea la NATO, a afirmat Alexandru Fratean.

“Una dintre liniile directoare importante ale strategiei MEC in domeniul industriei de aparare destinata diminuarii efectelor acestui neajuns o reprezinta orientarea spre parteneriate pe termen lung cu firme straine de prestigiu, in scopul accederii in structurile euro-atlantice, al accesului la tehnologii de varf si al participarii in cadrul unor programe militare de interes major pe plan european”, a spus reprezentantul MEC.

In privinta parteneriatelor rezultatele nu sunt spectaculoase la ora actuala, dar se contureaza “cooperari de succes”, iar societati mixte au fost create cu Daimler-Chrysler (la Cugir) si cu Eurocopter (IAR Brasov), dar numarul lor ar putea spori dupa aderarea la NATO, considera MEC.

MEC afirma, de asemenea, ca face eforturi pentru reprofilarea unor capacitati de productie pe domeniul civil. Activitatile de redimensionare si restructurare a industriei de aparare continua prin scoaterea la privatizare a tuturor companiilor, precum si prin trecerea in parcuri industriale a capacitatilor de productie ramase fara acoperire cu comenzi si orientarea personalului disponibilizat spre activitati din industria civila, se arata in document.

Exista posibilitati de cooperare regionala ce trebuie valorificate, prin modernizarea tehnicii fabricate sub licenta ex-sovietica, intre blindate senilate, avioane de lupta, munitii, artilerie, considera MEC.