Retetele chinezesti ii imbogatesc pe romani

In Romania, restaurantele cu specific asiatic sunt frecventate de amatorii de meniuri exotice, cultivate de turistii straini sau de romanii care vor sa regaseasca atmosfera unor “China Towns” vizitate aiurea, dar si des calcate de inspectorii OPC, care in destule cazuri decid inchiderea unui local sau a altuia pe motivul lipsei de igiena. Cine sunt insa cei care deschid astfel de restaurante?

Daca toti patronii se lauda ca bucataria lor e condusa de cate un maestru din Extremul Orient, exista insa si restaurante cu specific asiatic conduse de romani.

De un an de zile, Cristian Octavian Frasin isi imparte timpul intre profesia de avocat si firma sa de catering, United International Services.

S-a asociat cu Florin Badea, presedintele grupului de companii Bond (producator si exportator de cherestea) pentru a pune pe picioare un restaurant chinezesc: China Express Yin Yang – primul dintr-un lant de restaurante pe care intentioneaza sa le deschida in Bucuresti.

Furnici in copac comandate online

Ideea de a deschide un restaurant asiatic cu livrare la domiciliu i-a venit lui Cristian Frasin din filmele americane.

El spune ca si-a dorit ca potentialii clienti sa poata comanda mancare calda la domiciliu sau la firma, ca in strainatate – preparate exotice cu nume ciudate ca “porc cu urechi de lemn”, “pui indragostit”, “furnici in copac” sau “vinete cald-iute”.

“Sa ai o asemenea mancare pe birou poate sa insemne o evadare din cotidian”, considera Frasin.

Pentru livrarea la domiciliu se accepta numai comenzi in valoare minima de 200.000 de lei, iar solicitarile pot fi facute telefonic sau online, de pe site-ul restaurantului (www.china-express.ro), Yin Yang fiind la ora actuala unicul restaurant chinezesc din tara care permite formularea de comenzi prin Internet.

Comenzile online sunt preluate de operatori la interval de cateva ore, de cinci ori pe zi, livrarea facandu-se numai dupa confirmare telefonica de catre client.

Costul transportului variaza – pentru zona zero (centrul Capitalei, in jurul Pietei Dorobanti) este gratuit, in timp ce pentru zona IV (localitatile limitrofe – Snagov, Corbeanca) este de 75.000 de lei.

Frasin este de parere ca domeniul pe care si l-a ales ii va aduce venituri substantiale. “Pentru moment nu pot spune ca am inregistrat profit, insa pot sa afirm ca sunt multumit de ceea ce am realizat pana acum”, afirma patronul.

El spune ca societatea pe care o conduce pune accent pe imagine si promovare, motiv pentru care considera esentiale investitiile in publicitate la radio si la televiziune.

Frasin apreciaza ca restaurantul sau ofera “mancaruri speciale clientilor speciali”, referindu-se la VIP-urile si la staff-ul unor firme importante care au trecut pragul localului sau au comandat preparate de aici.

Conform spuselor sale, printre clientii restaurantului se numara atefan Banica jr, Manuela Fedorca, Dinu Pescariu, Mihai Mitoseru, Catalin Botezatu, Horia Alexandrescu, dar si oameni cu functii executive in companii precum Connex, KLM, Mobexpert sau personalul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.

17 tone de ingrediente din China

“Atunci cand am plecat la drum am dorit sa le ofer oamenilor posibilitatea de a-si economisi timp”, spune Sabin Cernea. Atras de diversitatea bucatariei chinezesti, Cernea a deschis in 1999, dupa noua luni de pregatire, restaurantul chinezesc cu livrare la domiciliu Wu Xing.

“Folosim peste 200 de retete traditionale, ingredientele sunt 100% chinezesti, preparatele sunt gatite de maestrul bucatar chinez si de elevii sai, iar comenzile sunt livrate la domiciliu in maxin 45 de minute”, sustine Cernea. Zona de distributie gratuita acopera 75% din suprafata Bucurestiului, iar parcul de masini destinate livrarilor numara 14 autoturisme.

Cernea povesteste ca in primele luni, aprovizionarea restaurantului s-a facut “relativ greu”. El spune ca ingredientele specifice mancarurilor chinezesti erau cumparate de la chinezii din Romania.

“Chinezii incepusera sa mareasca preturile si sa scada calitatea, motiv pentru care am renuntat la serviciile lor si am plecat in China, de unde am achizitionat 17 tone de ingrediente pentru a le oferi clientilor produse de calitate”, afirma Cernea.

Aceasta s-a intamplat o data cu relansarea restaurantului, care fusese inchis, in luna februarie, in urma unui control al Politiei Sanitar-Veterinare, pentru livrarea de alimente alterate.

In privinta ambalajelor, seful de la Wu Xing spune ca acelea pe care le foloseste au fost greu de gasit, materia prima fiind importata din Olanda. “Cartonul folosit la ambalarea mancarurilor este foarte rezistent si nu permite uleiului sa treaca prin el”.

Comparativ cu anul de debut, cand in restaurant lucrau doar opt oameni, dintre care un bucatar chinez, forta de munca de la Wu Xing a crescut mult.

“Desi am pornit cu doar opt oameni, astazi avem 56 de angajati, dintre care 37 la bucatarie”, spune Cernea.

El sustine ca asigura personalului conditii de munca civilizate si salarii motivante. “Incerc sa le ofer angajatilor conditii de munca la fel ca in strainatate”, mai spune Cernea.

aeful Wu Xing este convins ca afacerea sa s-a dezvoltat relativ repede si datorita faptului ca a fost extinsa suprafata de lucru, care la ora actuala cuprinde in total 400 de metri patrati. Pe 9 noiembrie 2000, a fost deschis al doilea sediu de productie. Proiectele de viitor ale lui Cernea vizeaza inaugurarea unor noi restaurante in alte orase.

Cele cinci operatoare de la Wu Xing primesc comenzile prin cele sase linii telefonice fixe si doua mobile. Comenzile se fac la punctul de lucru central, iar relatia dintre cele doua sedii este asigurata de o retea interna.

Condica de sugestii si reclamatii

Clientii restaurantului au la dispozitie o linie telefonica separata pentru sugestii si reclamatii. Pe langa aceasta, personalul telefoneaza clientilor pentru a afla daca au fost sau nu multumiti de comenzi.

“Fetele care preiau comenzile au sarcina de a telefona clientilor si de a nota in caiete speciale neregulile”, spune Cernea. Aceste caiete, in numar de 40, contin aprecieri din cele mai diverse, precum: “chiftelutele cu susan aveau gust defect (sic!)”, “nimic de obiectat”, “orezul avea pietre”, “doresc alte meniuri”.

Din cele cateva mii de comenzi onorate lunar de stafful de la Wu Xing preparatele din pui sunt cele mai solicitate.

Directorul general de la Wu Xing spune ca a reusit sa castige clienti importanti – oameni de la Coca Cola, AutoRom, din majoritatea bancilor si a societatilor din mass-media. Din cei 30.000 de clienti inscrisi in baza de date, primii 100 beneficiaza de carduri de fidelitate.

Cu toate ca pretul ingredientelelor si al ambalajului este in continua crestere, Sabin Cernea spune ca lista de preturi practicate in restaurantul sau a ramas neschimbata timp de un an de zile de la inaugurare. “Cred ca o actualizare a preturilor trebuie facuta de cel mult doua ori pe an”, apreciaza el.

Incepand cu 1 iunie, Wu Xing va deschide doua site-uri de web: www.WuXing.ro si www.mancarechinezeasca.ro, cu informatii utile despre preparatele culinare chinezesti.

Piata restaurantelor cu specific chinezesc s-a dezvoltat considerabil in ultimii ani in Romania. Nu e oras mare sa nu aiba cel putin un restaurant chinezesc: Timisoara are patru, Brasovul si Clujul doua, Baia-Mare sau Pitestiul cate unul – cat despre Bucuresti, aici functioneaza in jur de 30.

Daca in alte orase, chinezariile sunt bine cunoscute pe plan local, in Capitala, numarul mare al restaurantelor de acest fel a determinat o concurenta destul de indarjita.

Dincolo de simpla lauda de sine – cei mai multi patroni considera ca afacerile lor n-au concurenta si ca numai ei ofera cele mai bune servicii -, competitia s-a rafinat cu timpul, unele restaurante orientandu-se spre segmente specifice de piata.

Unele s-au specializat pe un anumit gen de bucatarie chinezeasca – din nord (Pekin), din sud (Hong Kong Garden), Guangdong (La Pagoda), Beijing si Shanghai (Tai Pan).

Altele au ajuns, gratie prezentarilor din numeroasele ghiduri disponibile pe Internet, sa fie renumite pentru modul in care se gateste un anumit preparat – algele (China Garden) sau rata (Zhu Yuan).

Exista restaurante cu karaoke (Tokyo House si Arirang), restaurante deschise toata noaptea (Templul Soarelui, Long Fu), restaurante care accepta plata cu carduri (Templul Soarelui, Dragon House, Long Fu, Nan Jing).

Destule ofera optiuni de take-away, home delivery sau servicii de catering (Bamboo’s Garden, Wu Xing, Yin Yang, Nan Jing, Pekin), iar in alte cazuri, sistemul american al restaurantului fast-food a fost adaptat la specificul meniului oriental (Hungry Dragon).

Mai nou, restaurantele chinezesti si-au deschis si site-uri de prezentare pe Internet (probabil cel mai complet este cel al Bamboo’s Garden), unul dintre acestea oferind si posibilitatea formularii de comenzi online (Yin Yang). (Crenguta Nicolae)

Un japonez la Bucuresti

Intre atatea restaurante chinezesti, cei care cauta alte genuri de bucatarie asiatica au mult mai putine posibilitati de alegere – in Capitala exista un singur restaurant cu specific japonez (Tokyo House) si unul coreean (Arirang). Cel mai cautat de cunoscatori este cel japonez, deschis in urma cu trei ani de maestrul bucatar Yutaka Okuda.

In urma cu 20 de ani, Yutaka Okuda a administrat, in Japonia, un restaurant cu 32 de angajati, insa dupa ce activitatea de acolo “nu a mai fost avantajoasa” a hotarat sa se mute in Coreea ca sa-si continue afacerile.

Okuda a preparat mancaruri specifice Extremului Orient pentru clientii unor restaurantelor de la Hotel New Otani din Japonia si Hotel Hilton din Coreea, iar in urma cu trei ani, si-a transferat afacerile si la Bucuresti.

El spune ca a venit in Romania din pura intamplare; niste prieteni care locuiau de ceva vreme aici l-au invitat, impreuna cu familia, sa-si petreaca un concediu in tara sarmalelor.

Pentru familia maestrului bucatar, concediul s-a transformat in cele din urma intr-o afacere. Timp de trei ani, pentru a gati preparate japoneze, Okuda a facut naveta intre Romania, Japonia si Coreea.

In urma cu un an, insa, a renuntat la localul din Coreea si s-a stabilit definitiv in Romania. “Anul trecut am inchis localul din Coreea si am venit la Bucuresti ca sa ma dedic in intregime afacerilor de aici si ca sa ofer romanilor o oaza de liniste intr-un restaurant cu specific japonez”, spune Okuda.

Sushi si karaoke

Tokyo House ofera, la preturi la fel de ridicate ca si calitatea preparatelor, meniuri traditionale japoneze, de la sushi si tempura la teppanyaki. “Majoritatea ingredientelor pe care le folosim la prepararea mancarurilor le importam din Grecia, Turcia si Japonia”, afirma patronul.

Maestrul spune ca restaurantul sau este frecventat de importanti oameni de afaceri, de sportivi si de vedete. “La Tokyo House vin personalitati, intreprinzatori, actori si avem o buna legatura cu ambasadele”.

“Clientii stabili ai restaurantului cunosc deja traditiile japoneze. Una dintre acestea se numeste karaoke”, sustine Okuda.

Amenajate la fel ca in Japonia, incaperile pentru karaoke erau, la inceput, cunoscute doar de asiaticii ce veneau la Tokyo House si care erau obisnuiti cu acest fel de distractie, insa cu timpul, si romanii s-au obisnuit cu “sindromul karaoke”.

Referindu-se la profitabilitatea afacerii sale, Okuda considera ca “nu se poate plange”, insa ca e loc si de mai bine. “Iarna este sezonul cel mai dificil pentru afacere, fiindca atunci verdeturile lipsesc de pe piata si trebuie procurate din import”.

Pentru ca preturile practicate de restaurant sunt destul de piperate, costul unui meniu incepand de la suma de 20 de dolari, Okuda va deschide in acest an, la Bucuresti Mall, un fast food japonez “accesibil pentru toata lumea”. Maestrul bucatar afirma ca si-a propus ca Tokyo House fast food sa aiba cele mai mici preturi de pe piata.

Yutaka Okuda are proiecte mai vaste pe termen lung – isi propune sa deschida, peste un an sau doi, un alt restaurant Tokyo House in Ungaria sau in Ucraina.

“In Europa exista mult mai putine feluri de mancare decat in Japonia si sper ca prin inaugurarea acestor restaurante japoneze sa-i fac si pe europeni sa cunoasca meniurile specifice Extremului Orient”, spune Okuda.