Retrospectivă Carol Popp de Szathmari

Expoziția retrospectivă “Carol Popp de Szathmari – pictor și fotograf” a fost vernisată în Spațiile Medievale ale Muzeului Național Cotroceni, joi, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea artistului, informează instituția muzeală și va putea fi vizitată până pe 10 august.

Expoziția retrospectivă organizată la inițiativa Muzeului Național Cotroceni cuprinde peste 400 de lucrări de o mare valoare patrimonială, printre care: albumele de fotografii “România alu M.S. Domnitorulu Carolu I” (1868), “Albumul Resbelului 1877-1878”, portretele familiilor domnitoare – Marițica Bibescu, Barbu Dimitrie Știrbei, Elisabeta Știrbei, Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Carol I de Hohenzollern, principesa Elisabeta. Nu vor lipsi din expoziție imagini ale Palatului Cotroceni (1834 și 1868), Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni, proiectul pentru stema țării în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, vedere panoramică a orașului București din Dealul Spirii (1870) și Turnul Colței, cromolitografii reprezentând carele simbolice de la serbarea încoronării regelui Carol I și a reginei Elisabeta din 1881.

Carol Popp de Szathmari s-a născut la 11 ianuarie 1812 la Cluj-Napoca, unde a urmat cursurile Colegiului Reformat, avându-l profesor de desen pe Samuel Nagy. Avea să devină ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu și considerat în acea perioada cel mai bun pictor transilvănean, în atelierul căruia a studiat portretistica. A aprofundat studiul desenului la Viena și apoi la Roma, iar la 19 ani, în 1831 a vizitat pentru prima oară Bucureștiul, unde se va stabili definitiv în 1843 și unde își va deschide un atelier fotografic. A călătorit în Austro-Ungaria, Elveția, Italia (mai întâi în Lombardia, apoi la Roma și în Sicilia), Anglia, Franța, Rusia (Peninsula Crimeea), Imperiul Otoman (Constantinopol) și de trei ori în Asia, unde a vizitat Libanul, Siria, Persia, Afganistan.

A fost pictor și ulterior fotograf oficial al domnitorilor Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei, Alexandru Ioan Cuza și Carol I, dar și primul reporter de război din lume, el realizând primul reportaj fotografic despre Războiul Crimeei (1853 – 1856). Fotografiile din Războiul Crimeei le-a multiplicat și le-a adunat în câteva albume, pe care le-a oferit capetelor încoronate ale Europei, iar un exemplar a fost prezentat la Expoziția Universală de la Paris din 1855, care i-a adus una dintre medalii: clasa a II-a. A participat și la expozițiile universale de la Londra (1851), Paris (1867), Viena (1873), unde a fost de asemenea laureat, precum și la “Expozițiile artiștilor în viață” organizate la București în 1865 și 1868. Din 1864 a devenit membru al Societății Franceze de Fotografie, iar din 1870 a fost ales și membru al Societății Fotografice din Viena.

Pentru activitatea sa fotografică și pentru albumele de fotografie realizate, Carol Popp de Szathmari a primit o serie de medalii și ordine acordate de: împărații Napoleon al III-lea și Franz Josef – 1855, regina Victoria a Marii Britanii – 1860, sultanul Abdul Aziz – Ordinul Medjidie, clasa a IV-a (1864), regina Cristina a Suediei – 1875.

Carol Popp de Szathmari a participat în calitate de fotograf și la Războiul de Independență (1877 – 1878), însoțind cartierul general al domnitorului Carol I. A imortalizat efectele bombardamentelor otomane, scenele de luptă și marșurile armatei, iar imaginile le-a trimis mai multor publicații românești și occidentale.

În 1884, Regele Carol I i-a conferit Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler, încununând astfel o carieră de excepție, care i-a dat artistului prilejul de a ocupa un loc privilegiat în patrimoniul național și universal. S-a stins din viață pe 3 iulie 1887 la București.

Carol Popp de Szathmari a lăsat o bogată colecție de desene, acuarele, picturi, litografii și fotografii, înfățișând o adevărată frescă a societății românești în perioada 1843 – 1887, paleta tematică fiind una foarte diversificată: portrete ale domnitorilor români din vremea sa și ale soțiilor acestora, portrete ale unor mari personalități politice și culturale ale vremii, evenimente de la curtea domnească, politice și religioase, portrete de țărani purtând costume populare din mai toate zonele țării, orășeni, comercianți, ofițeri și soldați, imagini cu biserici și monumente, hanuri, poduri, gări de pe întreg cuprinsul țării, cartiere din București și imagini panoramice ale orașului, peisaje cu natura din România, mare parte regăsindu-se în cadrul expoziției. (MEDIAFAX, Laura Mitran)