Versiunea completă
Media & Advertising

Reuters: cand restructurarea inseamna mai multi angajati

Reuters Romania se va concentra mai mult pe activitatea de consultanta si asistenta, in timp ce partea editoriala s-ar putea spune ca a trecut pe plan secund. In ultimii ani, numarul de reporteri din Romania ai Reuters a scazut, ajungand in prezent la cinci

Bogdan Neagu · 3 iulie 2003 · 6 min de citit


Reuters Romania se va concentra mai mult pe activitatea de consultanta si asistenta, in timp ce partea editoriala s-ar putea spune ca a trecut pe plan secund. In ultimii ani, numarul de reporteri din Romania ai Reuters a scazut, ajungand in prezent la cinci.


De altfel, acum cateva saptamani a plecat si redactorul-sef adjunct, Adrian Dascalu, unul dintre cei mai vechi oameni de la Bucuresti ai agentiei de presa. Dascalu, care a lucrat si la Reuters Londra, a venit la agentie in 1989.


Pe de alta parte, numarul total de angajati ai Reuters in Romania a crescut de la 20-21 in 2000, la 28 in prezent, insa cea mai mare parte lucreaza in domeniul consultantei.


Acum agentia de informatii recruteaza personal pentru activitatile de consultanta si asistenta. “Avem nevoie de oameni pentru a ne sustine cresterea. Crestem mai ales in ceea ce noi numim <<domeniul solutiilor de business>> – ajutam bancile sa devina mai eficiente, adica sa treaca prin acelasi proces prin care trece si Reuters. Ajutam bancile sa-si restructureze operatiunile de tranzactionare, activitatea de management al riscului, administrarea operatiunilor de back-office”, a declarat Claus Ipsen, director general al Reuters pe Europa Centrala si Balcani, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar.


Caderea pietelor financiare de la mijlocul anului 2000 a afectat foarte mult operatiunile Reuters pe plan mondial. Pretul actiunilor a cazut, iar managementul a fost nevoit sa faca restructurari ample in incercarea de a face fata crizei bursiere si concurentei tot mai mari din partea rivalului sau Bloomberg.


Criza financiara a determinat marile banci si companii sa renunte la multe produse financiare, iar acest lucru s-a repercutat si asupra afacerilor Reuters, ca furnizor de informatii.


“Pe plan mondial, ne-am reorganizat operatiunile de back-office, ceea ce inseamna ca mai putini oameni lucreaza in departamentul financiar sau in functii de administratie, de exemplu, dar investim in pozitiile care lucreaza direct cu clientii, cum ar fi consultantii. Ceea ce facem la nivel international, aplicam si in Romania”, afirma Claus Ipsen.


“De fapt, noi realizam ceea ce fac si principalii nostri clienti, bancile: eficientizam operatiunile si investim in solutii care sa ne faca sa devenim si mai eficienti. Mutam personalul din departamentul de back-office – functii interne – spre functii in care iau contact cu exteriorul, sunt mai aproape de clienti”, completeaza oficialul companiei britanice.





Piata va creste

“In anii ’90 a fost o cerere foarte mare pentru informatii financiare, insa dupa criza din Rusia, care a afectat si Romania, boom-ul s-a potolit. Dupa aceasta perioada, piata a fost in crestere, dar nu la nivelul de dinaintea crizei”, spune Ipsen.


Viitorul activitatii furnizorului de informatii depinde foarte mult de ceea ce se va intampla pe piata romaneasca.


“Cred si sper ca piata financiara romaneasca va creste in anumite domenii. Posibila fuziune dintre BVB si Rasdaq, incercarea de a lista noi companii, tranzactionarea obligatiunilor vor face ca piata de capital sa fie mai atractiva pentru investitorii institutionali, dar si pentru persoanele din clasa de mijloc, care este in dezvoltare”, afirma managerul Reuters.


El nu intrezareste un boom, dar considera ca cererea de informatii financiare va creste, astfel ca si Reuters va avea de profitat. Sigur va creste macar un segment al pietei, respectiv tranzactiile cu titluri cu venit fix (obligatiuni), considera Ipsen.


“In aceasta regiune, avem o prezenta locala si suntem aici, foarte aproape de clientii nostri, astfel ca putem opera rapid orice modificari datorate schimbarilor de pe piata, iar clientii apreciaza ca suntem prezenti, ca avem oameni locali, care le inteleg nevoile – acesta este unul dintre punctele forte ale Reuters in Romania.Avem produse pentru toti jucatorii din piata, nu numai pentru jucatorii profesionisti, avem si produse mai ieftine pentru investitori privati”, mai spune Ipsen.


In Romania, ca si in intreaga Europa Centrala, pozitia Reuters a fost intotdeauna solida.





Atragerea de noi clienti si dezvoltarea celor vechi


In prezent, Reuters Romania are 124 de clienti, dintre care 49 de banci, 38 de companii (in special departamentele de trezorerie ale acestora) si 37 de firme din domeniul media.


“Veniturile Reuters in Romania sunt in crestere, castigam noi clienti, iar cea mai mare crestere a veniturilor am realizat-o in domeniul solutiilor. Suntem, de departe, cel mai mare jucator pe piata informatiilor financiare, iar toate bancile sunt clienti ai Reuters”, spune Ipsen.


El nu a dorit sa furnizeze informatii privind veniturile realizate de Reuters in Romania, afirmand ca politica companiei nu permite difuzarea de informatii referitoare la o singura tara. In 2001, Reuters Romania SRL a avut o cifra de afaceri de 1,2 milioane de dolari si un profit net de aproximativ 147.000 dolari, conform datelor Ministerului de Finante.


Pe plan global, mai putin de 10% din veniturile Reuters provin de la companiile de media, iar proportia se pastreaza si in Romania, a spus el.


Oportunitatile de crestere ale afacerii Reuters din Romania? “In general, ne concentram mai ales asupra clientilor existenti, incercand, cum am mai spus, sa-i ajutam sa devina mai eficienti, oferindu-le diferite solutii. Vad, de asemenea, o posibilitate de crestere in atragerea de noi clienti – de la care ar veni principala sursa a cresterii – din domeniul corporatiilor, care au nevoie sa-si administreze mai bine lichiditatile. Printre clientii corporatisti din Romania se numara companii din sectorul comunicatiilor, energie, practic cele mai mari firme, in general multinationale, dar nu numai”, afirma Ipsen.


Avantajul in fata concurentei? “Sistemele noastre pot fi usor adaptate pentru toate genurile de clienti si credem ca e mai bine sa avem mai multe solutii – avem si produse scumpe, dar si unele mai putin scumpe. Lansam noi optiuni in permanenta, dar acestea sunt incluse in cadrul produselor existente, pe baza discutiilor cu clientii. Totusi vom lansa noi produse, atat pentru utilizatorii sofisticati, cat si pentru cei mai putin pregatiti. Toate aceste produse vor folosi noi tehnologii bazate pe Internet – ceea ce inseamna ca vor avea costuri mai mici – ceea ce inseamna, din nou, ca vom putem atrage noi clienti”, explica el.


Poate ca pentru Reuters, Romania este o piata mica, avand in vedere dimensiunea populatiei, comparativ cu Marea Britanie de exemplu, insa rata de crestere este mai mare si de aceea continuam sa investim in activitatile de consultanta si asistenta, adauga Ipsen.




Investitii de 200.000 $ in echipamente


Totusi, pentru multi oameni, Reuters inseamna in primul rand o agentie de stiri. “Partea editoriala este unul dintre cele mai importante atribute ale Reuters. Daca intrebi un om de pe strada ce este Reuters el nu o sa spuna ca este una dintre cele mai mari furnizoare de informatii financiare, ci ca este un furnizor de stiri. Ca urmare, vom continua sa investim in furnizarea de stiri atat pentru clientii financiari, cat si pentru companiile de media”, spune directorul companiei. In prezent, Reuters are cinci reporteri angajati, plus colaboratori si corespondenti.


Din Romania se publica, zilnic, intre 10-20 de stiri, in general informatii financiare.


“Investitorii sunt interesati mai ales de bondurile romanesti, din cauza randamentelor in scadere pe plan international. Cred ca sunt mai multi interesati decat in anii trecuti, mai ales ca in ultimii ani au avut loc mai multe reforme si procese de restructurare, iar piata romaneasca devine mai interesanta”, este de parere Claus Ipsen.


Piata romaneasca ar putea fi suficient de interesanta pentru Reuters, astfel incat compania britanica sa analizeze o eventuala achizitie. “Nu pot comenta despre achizitii. Este drept insa ca am urmarit cateva companii…”, spune Ipsen.


Pana la o asemenea tranzactie, compania a investit in acest an 200.000 de dolari in echipamente. “Asta este o dovada a faptului ca nu dorim sa ne retragem, ba chiar ne extindem. Suntem aici pe termen lung”, conchide Claus Ipsen.


bogdan.neagu@zf.ro

Citește și