Revenirea exporturilor nu scoate România din criză

Exporturile au continuat să crească în iunie stimulate de cererea externă, atingând un maxim de 3,3 mld. euro, iar nivelul din primele șase luni a depășit valoarea din aceeași perioadă a anului 2008, cel mai bun an din istoria României.
Însă, deși s-au aflat pe un trend ascendent pe parcursul acestui an, exporturile nu au reușit să antreneze revenirea economiei, care va continua să se zbată în recesiune și în 2010.
În ciuda așteptărilor pozitive de la începutul acestui an, perspectivele privind evoluția economiei s-au înrăutățit.
La începutul anului, exporturile erau văzute ca soluția salvatoare pentru ieșirea României din recesiune. Însă în absența relansării cererii interne, a consumului, se conturează perspectiva unei contracții economice de circa 2% în 2010.
Iar speranțele revenirii economiei în teritoriul pozitiv s-au orientat acum spre 2011.
Potențialul exporturilor este limitat, având în vedere perspectiva încetinirii relansării țărilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum și ponderea redusă a exporturilor în PIB, de circa 30%.
“Atunci când se vorbește despre rolul important al exporturilor în relansarea economiei se speră ca acestea să ducă la un proces de antrenare în economie, adică firmele exportatoare să facă investiții, să-și plătească salariații mai bine, iar aceștia să înceapă să consume. Or, firmele nu sunt în această situație acum. Nu se grăbesc să majoreze salariile și să se lanseze în investiții, accesul la credite fiind limitat”, a explicat Radu Crăciun, director de investiții la Eureko Pensii.
El a precizat că nu se așteaptă la un efect de antrenare pe termen scurt, acesta fiind posibil în termen de circa un an.
Comparativ cu iunie 2009, exporturile au crescut cu 29,1%, iar importurile au urcat cu 26,5% la valorile exprimate în euro.
În primele șase luni exporturile au însumat 17,1 miliarde de euro, cu 25,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2009, în timp ce importurile au urcat cu 19,3%, la 21,8 miliarde de euro.
Acesta este unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere ale exporturilor.
“Nu exporturile în valoare absolută contează, ci exporturile nete, fiind importantă și dinamica importurilor. Suntem într-un proces de creștere a deficitului comercial, nu de scădere. Nu prea sunt motive să fim opti­miști”, a spus Crăciun.
Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank, afirmă că exportul net a avut o contribuție pozitivă puternică în 2009, iar în 2010 și chiar 2011 nu mai putem spera la o creștere a PIB bazată pe exporturi. Mai mult, o încetinire a zonei euro peste așteptări ar putea chiar să însemne o contribuție negativă la PIB în anul 2011.
“În esență economia își poate reveni doar prin stimularea consumului și aceasta se poate realiza printr-o politică monetară laxă – de care avem deja parte, prin predictibilitate fiscală și prin revenirea încrederii consumatorilor. Din acest punct de vedere sunt preferabile măsurile fiscale dure cu impact rapid celor blânde care, în cele din urmă, nu mai sunt implementate, iar spectrul ajustărilor persistă și deteriorează încrederea consumatorilor din când în când.”
Oficialii din BNR văd structura creșterii economice din 2011 ca o combinație între cererea internă și exporturi, dar o combinație în care la cererea internă o să se vadă mai degrabă efortul investițional alături de consum.
Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings, care a confirmat ieri ratingurile României pentru datoriile pe termen lung în valută și monedă locală, apreciază că statul va reuși să găsească o cale spre o revenire economică bazată pe exporturi.
În primul trimestru, PIB a scăzut cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar comparativ cu ultimul trimestru din 2009, scăderea economiei românești a fost de 0,3%. Scăderea dramatică a construcțiilor în primul trimestru, precum și menținerea pe minus a serviciilor și agriculturii au determinat rămânerea economiei în recesiune, industria fiind singurul domeniu care a avut o contribuție pozitivă la PIB. Serviciile și industria au cele mai mari contribuții la formarea PIB, cu ponderi de 50%, respectiv circa 30%.
Cu un singur motor în funcțiune – industria, care răspunde cererii de pe piețele externe – economia nu are șanse să își revină în 2010. Măsurile dure de ajustare adoptate de guvern prin reducerea salariilor bugetarilor și majorarea TVA anihilează consumul, iar în lipsa investițiilor publice firmele nu mai găsesc piețe pentru produsele și serviciile lor.
Pentru al doilea trimestru din acest an, atât FMI, cât și unii analiști vorbesc despre o revenire temporară a economiei în zona po zitivă. “Noi ne așteptăm la o creștere de Ă0,6% trimestru la trimestru în date ajustate sezonier, corespun zătoare unei rate anulale de circa -1,2%. Însă nu excludem chiar o creștere mai puternică a PIB. O eventuală creștere în T2 nu face decât să con firme viziunea inițială privind revenirea economiei în 2010 în absența măsurilor de austeritate fiscală. Implementarea acestora va afecta puternic activitatea economică și nu va mai permite PIB să crească la nivelul întregului an”, a precizat Chideșciuc.
INS urmează să anunțe vineri datele estimative privind evoluția PIB în trimestrul al doilea.
În ceea ce privește evoluția economiei în 2011, Crăciun apreciează că va depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă pe piețele externe. “Prin resurse interne sunt sceptic că va apărea creștere economică pozitivă anul viitor. Poate numai în situația în care s-ar înregistra o lansare spectaculoasă a activității de creditare în urma unei tăieri agresive de dobândă de către BNR. Însă banca centrală nu pare să-și asume acest risc de teama inflației.”
Și fondurile europene pot să ducă la antrenarea procesului investițional cu impact pozitiv asupra economiei, însă deocamdată nu s-a întâmplat acest lucru.
Crăciun apreciază că și creditarea va avea un rol în relansarea consumului, a economiei. “Cu siguranță nu va mai fi atmosfera euforică existentă înaintea crizei. Atât băncile, cât și clienții sunt mai precauți. Chiar dacă activitatea de creditare va începe, va fi mai precaută, mai timidă. Dar poate avea un impact asupra consumului.”