Rezerva BNR bate pasul pe loc la 32 mld. euro

Rezerva valutară a BNR a scăzut ușor în octombrie, cu 270 de milioane de euro, până la 32,3 miliarde de euro, pe fondul unor fluxuri mult mai mici decât în lunile precedente.
Luna trecută au intrat în vistieria băncii centrale 211 milioane de euro, în timp ce ieșirile au totalizat 511 milioane de euro, din care 90 de milioane de euro au fost plățile în contul datoriei publice. Rulajele lunare treceau în mod curent de un miliard de euro.

În septembrie BNR înregistrase un vârf istoric al rezervei valutare, la 32,5 miliarde de euro, după un salt de peste un miliard de euro față de luna precedentă.
“Rezerva este la un nivel confortabil, chiar spre ridicat, așa cum a sugerat recent și guvernatorul BNR. Chiar dacă a fost o scădere în octombrie, mișcarea nu a fost atât de importantă încât să schimbe atitudinea BNR”, comentează Rozalia Pal, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank. De altfel, pe piața valutară nu se resimt presiuni de depreciere a leului, astfel că BNR nu are de ce să intervină.

Cele 103,7 tone de aur ale BNR valorau la sfârșitul lunii trecute 3,22 miliarde de euro, astfel că rezervele interna­ționale totale erau de 35,5 miliarde de euro.
Pentru luna noiembrie BNR notează însă că plățile în contul datoriei publice totalizează 1,6 miliarde de euro. Vârful de plată apare în condițiile în care luna aceasta ajung la scadență obligațiuni în euro vândute în noiembrie 2009 de Finanțe băncilor locale, în valoare de 1,4 mld. euro. Cel mai probabil datoria va fi însă rostogolită printr-o nouă emisiune de obligațiuni în euro. La sfârșitul lunii august, când rezerve BNR (valută plus aur) se situau la 37,4 miliarde de euro, gradul de acoperire a importurilor era de 8,8 luni. Acesta este unul dintre principalii indicatori utilizați pentru măsurarea adecvării rezervelor internaționale, valoarea optimă fiind la trei-cinci luni de importuri. În decembrie anul trecut raportul era de 8,6 luni de importuri.
La sfârșitul lui 2008 analiștii străini au remarcat însă deteriorarea raportului dintre rezerva valutară a BNR și datoria externă pe termen scurt (cu scadența mai mică de un an), care se apropia de pragul de 80%. În aceste condiții, BNR și Guvernul au decis în martie 2009 să ia un împrumut de circa 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, grosul sumelor mergând în rezerva BNR.
Între timp datoria externă pe termen scurt s-a redus, astfel că raportul a coborât spre 50%, un nivel considerat confortabil.