Romanele unui istoric al artei/ de Oana Georgescu

Galeria Senso ne-a obișnuit în ultimii ani cu o seamă de expoziții reper. Până pe 25 februarie, iubitorii de artă pot admira aici, în continuare, o expoziție colectivă de Artă Decorativă cu lucrările artiștilor Arina Ailincăi, Dan Băncilă, Anca Boeriu, Cristina Bolborea, Manuela Botiș, Sanda Bucur, Lucian Butucariu, Daniela Făiniș, Costel Iacob, Nicolae Moldovan, Cela Neamțu, Aniela Ovadiuc, Dionisie Popa, Dumitru Traian Țili și Mihai Țopescu.

Dar anul începe cu o surpriză. Sâmbătă, 6 februarie, ora 12.00 are loc lansarea cărții „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică” (Ed. Maiko, 2016), scrisă de regretatul Mircea Deac, reputat critic de artă de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinește un an. Lansarea cărții va avea loc la Galeria SENSO (Bd. Unirii nr. 15, București).   

Vor fi prezenți membrii familiei (Livia Deac, arh. Radu Deacă, Dr. Mircea Valeriu Deacă, artist plastic, profesor de teoria și analiza filmului la CESI – Școala  Doctorală în Științele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea București), alături de colegi de breaslă, personalități ale vieții cultural-artistice, artiști plastici, critici de artă, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni și apropiați ai lui Mircea Deac. Printre aceștia se numără, Mihaela Varga (istoric de artă, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor „La Lettre Internationale”), Prof. Univ. Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea București, autor a numeroase volume de studii critice, majoritatea urmărind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoiță (istoric de artă, specialist în cultura islamică), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) ș.a.

„Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de călătorii în Siria Antică” este unul dintre cele două romane rămase nepublicate din timpul vieții (celălalt se intitulează „Concursul”) și îl are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian  Manea care este, de fapt, autorul. Mircea Deac a avut ocazia să admire vestigiile istorice și comorile Siriei în anii ’80. Ilustrațiile cărții sunt realizate de arh. Radu Deacă, fiul autorului.

Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise și analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de artă, dar și cu „mirarea” filozofică a supraviețuirii lor peste secole și milenii într-un teritoriu care a trecut dintr-o stăpânire în alta, fiecare dintre ele ostilă celei precedente. Iată că acestei supraviețuiri i s-a pus capăt în ultimii ani de către un alt război – războiul fiind evenimentul social-uman față de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimată oroare, atât în acest roman cât și în „Tartar, ultimul zeu”.

 Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o „istorie a gloriei și dezastrului” este și acum, după dispariția lui Mircea Deac un loc „umbrit de sângele revărsat în nisip de ambiții deșarte”.

Romanul dedicat Zenobiei – misterioasă figură feminină cu o fermecătoare corespondență în contemporaneitate – împletește episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ‘80, cu episoade suprarealiste, inspirate parcă din fascinația pe care o exercită deșertul asupra omului.

„Romanul capătă o altă greutate din perspectiva recentului război civil din Siria.  Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise și analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de artă, dar și cu «mirarea» filozofică a supraviețuirii lor peste secole și milenii într-un teritoriu care a trecut dintr-o stăpânire în alta, fiecare dintre ele ostilă celei precedente” – nota Mihaela Varga, directoarea Editurii Maiko și editorul cărții.          

* * *

Mircea Deac (Mircea Deacă) s-a născut la 9 septembrie 1921 în Oltenița și a decedat la 6 februarie 2015 la București. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie, avându-i ca profesori pe Tudor Vianu și George Oprescu, apoi Academia de Pictură la atelierele Camil Ressu și Alexandru Ciucurencu. A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, director al Departamentului Artelor și al Oficiului Național de Expoziții din cadrul Ministerului Culturii. Membru UAP, expert în arta românească și europeană, jurnalist și scriitor, regretatul critic de artă Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Vicepreședinte al Societății Colecționarilor de Artă din România. A participat la simpozioanele „Brâncuși” de la Paris,  București și Istanbul și a fost organizatorul expozițiilor românești la Bienalele Internaționale de la Paris, Veneția, São Paolo, Belgrad. A publicat peste 1.000 de articole în presa de specialitate, studii și articole în Franța, Grecia, Italia și Olanda și a scris scenariile pentru filmele „Brâncuși la Târgu Jiu” și „Alexandru  Ciucurencu”. Mircea Deac a semnat zeci de monografii dedicate marilor pictori români și străini, lucrări de Istoria Artei, Dicționare Enciclopedice dar și cărți de literatură.

Lansarea acestei cărți este prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice găzduite de Galeria SENSO.