Romania, afectata de respingerea bugetului UE

Romania va resimti financiar prelungirea dezbaterilor pe marginea proiectului bugetului UE, in urma deciziei Parlamentului European de a respinge documentul.

“Nu este o veste buna, din doua motive. Daca nu se ajunge la un compromis, intr-un termen rezonabil, se creeaza o atmosfera politica negativa pentru aderarea Romaniei. De asemenea, daca institutiile europene – Consiliul European (sefii de state si de guverne – n. n.), Comisia Europeana si Parlamentul European – nu ajung la un acord pe marginea proiectului, pana la summit-ul UE din vara, la care se va discuta si aderarea Romaniei, bugetul UE se va transfera de la un an la altul. In acest caz, Romania va primi mai putini bani decat i s-au alocat in urma compromisului la care s-a ajuns in decembrie trecut pe marginea proiectului de buget”, a declarat, pentru Ziarul Financiar, Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii, fost negociator-sef al Romaniei cu UE.

Parlamentul European (PE) a respins, miercuri seara, cu o majoritate covarsitoare, acordul privind perspectivele financiare pentru 2007-2013, incheiat in decembrie trecut de sefii de state si de guverne din UE. Principalele obiectii fata de proiect – rezultat in urma unui compromis intre statele UE – se refera la suma propusa – 862 de miliarde de euro, intre 2007-2013, fata de 975 de miliarde de euro, cat propusese Parlamentul in vara trecuta. Din acesti bani, aproape 30 de miliarde de euro ar urma sa revina Romaniei. Alte obiectii ale europarlamentarilor s-au referit la lipsa unui plan de cheltuieli.

In acest caz, presedintia UE trebuie sa vina in fata Parlamentului cu o noua propunere. Este pentru prima data cand Parlamentul European respinge proiectul privind perspectivele financiare ale Uniunii. Insa, la fel de este adevarat, pana in prezent Parlamentul avea puteri mai mici, putea sa faca propuneri pe buget, putea emite recomandari in acest sens, dar nu avea putere de codecizie pe perspectivele financiare.

Rezultatul votului de miercuri seara din Parlament a fost urmatorul: 541 de deputati europeni s-au pronuntat impotriva perspectivelor financiare, 56 au fost favorabili, iar 76 s-au abtinut. Toate grupurile politice s-au pronuntat impotriva bugetului.

Potrivit euroobservatorului roman Titus Corlatean (PSD, din grupul socialist), socialistii au votat impotriva proiectului, nemultumiti de structura lui – aloca sume prea mici pentru educatie, protectia cetateanului, tineret. Alte grupuri au votat impotriva, de pilda liberalii si crestin democratii, acuzand bugetul prea mic care ar conduce la o “Europa cu doua trepte” – intrucat sumele pentru reducerea decalajelor dintre bogati si saraci ar fi prea mici.

Potrivit regulilor recente ale Uniunii, bugetul comunitar nu poate fi adoptat, daca nu exista un consens intre Consiliul European, Comisia Europeana si Parlamentul European. Rolul de a propune un proiect de buget revine presedintiei rotative a Uniunii (dar si Comisia si Parlamentul pot face propuneri) si indeobste exista o lupta aprinsa intre statele membre care trebuie sa aprobe proiectul prin consens. Cu acest consens trebuie sa fie de acord si Comisia si Par-lamentul, chiar daca banii sunt dati de statele membre. Cand, in decembrie trecut, s-a ajuns la un compromis intre Cei 25, Comisia a criticat proiectul propus de presedintia britanica de atunci a Uniunii Europene – “sunt prea putini bani” -, dar, in final, a fost de acord cu el pentru a nu provoca o criza profunda.

Parlamentul a respins insa acest proiect, caz in care presedintia austriaca a Uniunii trebuie sa vina cu o alta propunere, spune eurobservatorul roman (PSD) Valeriu Zgonea de la Comisia de buget din Parlamentul European. El crede ca Romania ar putea fi avantajata de aceasta situatie, intrucat, daca Parlamentul smulge mai multi bani presedintiei austriece, Bucurestiul ar putea primi si el mai mult. Dar presedintia austriaca a anuntat ca nu poate mari sumele pentru perspectivele financiare cu mai mult de 4 miliarde de euro, iar Leonard Orban crede ca Romania nu va primi nici un ban in plus fata de ce i s-a oferit in decembrie trecut.

Situatia este cu atat mai incurcata cu cat in aprilie, Comisia Europeana de aceasta data trebuie sa vina cu proiectul de buget pentru 2007, care face parte din acest larg pachet al perspectivelor financiare pentru 2007-2013. In lipsa unui acord pentru perioada 2007-2013 nu poate fi vorba despre adoptarea unui buget pentru 2007. Daca discutiile depasesc luna iunie, atunci bugetul pentru 2007 va fi acelasi din 2006, lucru care inseamna mai putini bani pentru Romania, spune Orban.

Decizia Parlamentului European constituie doar “o pozitie initiala de negociere”, iar in final se va ajunge la un acord intr-un timp rezonabil, a apreciat, pentru Mediafax, ministrul de externe Mihai Ungureanu.

Europarlamentarii cer noi negocieri privind plafonul bugetar si planurile de cheltuieli. Deputatii europeni au criticat suma totala propusa, de 862 de miliarde de euro, convenita de Consiliul European in decembrie 2005, in comparatie cu cele 975 de miliarde de euro, propuse de Parlament in luna iunie a aceluiasi an.

Leonard Orban spune insa ca este putin probabil ca proiectul sa fie revizuit in profunzime, astfel incat el sa creasca spectaculos, dar chiar daca va creste, Romania nu va primi sume in plus fata de cele convenite in decembrie. Si mai exista un aspect care trebuie luat in seama, spune Orban. Este vorba despre faptul ca, dupa aprobarea bugetului trebuie adoptate mai multe regulamente care privesc si Romania, ca de pilda modul de cheltuire a fondurilor structurale si de coeziune. “Aceste regulamente pot fi adoptate doar dupa aprobarea bugetului”, spune Orban.

Desi nu s-a stabilit o data-limita pentru incheierea acestor negocieri, exista o vointa impartasita de a se ajunge la un acord in primavara acestui an.

Conform acordului din decembrie, Romania urmeaza sa primeasca, in perioada 2010-2013, 18,3 miliarde de euro din partea UE, la care se adauga cele 10,8 miliarde de euro deja aprobate pentru intervalul 2007-2009.

Acordul presupune si o crestere a plafonului de fonduri de coeziune alocate Romaniei, de la 3,66% la aproape 3,79% din cheltuielile bugetare, lucru care reprezinta – conform calculelor preliminare – un supliment financiar de circa 446 de milioane de euro. Acordul a redus cu cinci procente cofinantarile obligatorii care trebuie sa le asigure un stat care beneficiaza de aceste fonduri, de la 20% la 15%. Teoretic, acest lucru usureaza accesarea banilor comunitari intrucat asigurarea confinantarii a fost dintotdeauna o problema, mai ales pentru nou-venitii in UE.

Pentru a beneficia de acesti bani, Romania trebuie sa elaboreze proiecte prin care sa cheltuie anual 3,6 miliarde de euro din banii UE, in perioada 2007-2009, si aproape 4,6 miliarde de euro, in intervalul 2010-2013.

Euroobservatorul roman Mircea Cosea a spus ieri pentru ZF ca respingerea bugetului de catre parlament este o veste proasta, dar lucrul care trebuie sa ingrijoreze si mai tare este ca Romania nu este pregatita sa absoarba fondurile UE. “Ni s-au promis bani, dar efectiv, vom primi doar atat cat putem absorbi”, a spus Cosea. iulian.anghel@zf.ro