România, la ceas de bilanț dezamăgitor după 5 ani de la Aderarea la UE
Președintele Traian Băsescu a ținut astăzi un discurs de bilanț al primilor 5 ani ai României ca membru al UE, de la Aderarea noastră în ianuarie 2007, cu ocazia Conferinței ”România în UE. Cinci ani de la aderare”.
Președintele Traian Băsescu a ținut astăzi un discurs de bilanț al primilor 5 ani ai României ca membru al UE, de la Aderarea noastră în ianuarie 2007, cu ocazia Conferinței “România în UE. Cinci ani de la aderare”.
Pe parcusul discursului său, Președintele nu scapă ocazia de a discredita din nou ceea ce numește dânsul (dar, atenție: nu definește exact niciodată) “Clasa Politică” sau “Politicienii” care, citez: “au discreditat România!” Nu trebuie să uităm totuși că dânsul este unul dintre cei mai cu experiență politicieni din România, ocupând de-a lungul timpului funcții variate și cu înaltă răspundere și responsabilitate în Aparatul de Stat.
Președintele se referă, se pare, la acei lideri ai unor anumite partide politice care, făcând evident parte din Opoziția Democratică, își exprimă pe diverse canale idei de schimbare a anumitor legi, situații sau moduri de lucru. Oare nu este asta treaba Opoziției, de a pune la îndoială acțiunile Puterii, si de a propune alternative, într-un Stat Democratic?
Nu îmi sau seama însă cum aceste acțiuni, în opinia Președintelui, ar putea să împiedice ducerea la îndeplinire a intereselor României, sau cum au influențat de exemplu ratarea pe mâna diplomației și a lipsei totale a capacității de negociere politică eficientă, a intrării României în Spațiul Schenghen, deși toate obiectivele și cerințele de ordin tehnic au fost îndeplinite.
Președintele vorbește de faptul că de la lupta cu stegulețele, am avansat miraculos la Masa Mare a Tratativelor. Dar, amintind iarăși de subiectul Schenghen, care a fost folosul? Oricum pe reprezentanții noștrii acolo nu pare că îi ia nimeni în serios.
Revenind la discurs, se înaintează teza că lipsa de consecvență a politicienilor care a generat înființarea sau desființarea unor Instituții precum ANI sau DNA, unele dintre acestea oarecum la limita Constituției, ar dăuna grav imaginii României.
Eu nu pot să înteleg cum existența sau nu a unui soi de Inchiziție Politică subordonată parcă într-un mod sau altul Puterii, care avea din start rolul de a pedepsi și nu de a preveni presupuse fapte de corupție ale politicienilor, ar putea să dăuneze unei țări și unei comunități mai mult decât lipsa completă a unor metode de prevenire a corunpției, a unui Plan de Dezvoltare Națională, a locurilor de muncă, a unui sistem eficient de colectare de taxe și impozite, fără suspiciuni de protecție a contrabandei și scandalurile asociate?
Președintele nu abordează deloc aceste subiecte, subiecte care îngrijorează extrem de mult potențialii investitori străini sau români, antreprenorii dar și simplii cetățeni, care nu mai au încredere că România va putea să mai reprezinte pe viitor căminul lor și al copiilor și nepoților lor.
Menționează în schimb succesele parțiale (pentru că încă nu am ieșit de sub Monitorizarea pe Justiție, de exemplu) înregistrate prin asumarea răspunderii Guvernului pe câteva Legi privind Justiția, Pensiile și Codul Muncii, practic printr-o procedură oarecum la limita Constituției, impuse fără un dialog și fără un vot democratic în Parlament, Legi care ar fi fost apreciate nespus de UE. Poate, dar care e câștigul real pentru oameni că au reușit să scoată cu forcepsul procedural acele legi?
Nu cred că mai încântă pe cineva din România acest gen de reușite surogat în lipsa unor măsuri concrete de stimulare a economiei, de exemplu, sau de reînființarea sutelor de mii de locuri de muncă pierdute din toamna lui 2008 până acum, majoritatea din rândul tinerilor.
Discursul continuă cu referiri programatice la viitorul UE, al Capitalismului în general, sisteme care în opinia Președintelui vor trebui să fie reformate din temelie pentru a putea să își continue existența. De asemenea, se repetă obsesiv deja în ultimii 22 de ani, în discursurile conducătorilor noștrii din cele mai înalte funcții, ideea reformării statului, a Instituțiilor sale, cu o mică referire probabil și la reformarea structurilor administrative teritoriale, subiect atât de drag Președintelui în ultimii ani.
Președintele se preocupă în continuare de situația UE în fața celor 23 de milioane de șomeri la nivelul Uniunii, dar iată că aproape toate statele UE au programe în funcțiune sau care sunt anunțate deja, care se adresează exact acestei probleme, mai ales în ceea ce îi privește pe tineri. Ne spune oare de ceva similar pentru România? Nimic.
În acest climat intern, dar mai ales extern, chiar planetar, tulbure și extrem de schimbător, în momentul premergător probabil al unor transformări substanțiale, poate chiar dramatice, discursul Președintelui ne oferă, totuși, și un reper sigur al stabilității și continuității: Premierul Emil Boc se va bucura în continuare și pe termen nelimitat de susținerea Președintelui.
Președintele nu vorbește însă nimic despre cifre.
Administrația actuală este campioană la creșterea fără precedent a datoriilor guvernamentale, interne și externe, aproape de pragul extrem de 40% din PIB, în condițiile în care nu se văd efectele împrumuturilor în industrie sau infrastructură și am înregistrat scăderi abrupte ale PIB, ale nivelului de trai. Au fost luate măsuri sinucigașe pentru economie de genul majorarea TVA cu 5%, sau programul de austeritate, care au exterminat consumul intern, suntem iarăși de aproape 3 ani, din cauza disperării, sub tutela FMI, exact ca în perioada 1997-1999 de tristă amintire.
Intrarea în UE ne-a adus o creștere generalizată a prețurilor, aliniate în proporție covârșitoare celor din țările dezvoltate, dar veniturile locale nu au ținut pasul cu aceste creșteri, iar locurile de muncă în economie sunt mai puține chiar ca înainte de aderare, în plus și investițiile strâine în economie au scăzut serios comparativ cu perioada 2001-2006.
Iată deci atâtea motive pentru care Președintele nu pomenește nimic de cifre.
Cred că România nu va avea nici o șansă reală de a merge pe drumul dezvoltării durabile și prosperității atâta timp cât nu își va găsi Lideri care să vorbească în discursurile lor despre dezvoltare economică, prosperitate, cu cifre, fapte și măsuri clare de urmat pentru a atinge aceste obiective.
-
Grafic: Cum a evoluat comerțul cu bunuri de larg consum?Retail&Agrobusiness · 15 noiembrie 2026
-
Grafic: Modificarea anuală a indicelui prețurilor de consum (%)Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Grafic: Ponderea abonamentelor la sălile de fitness în totalul populației în țările UE în 2026 (%)Retail&Agrobusiness · 15 noiembrie 2026