România se grăbește să vândă „aer curat“ de 1,2 mld. €
Ministerul Economiei încearcă să simplifice procedura prin care România poate vinde surplusul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (AAU) estimând că poate obține din valorificarea acestora circa 1,2 miliarde de euro, potrivit unei note de fundamentare…
Ministerul Economiei încearcă să simplifice procedura prin care România poate vinde surplusul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (AAU) estimând că poate obține din valorificarea acestora circa 1,2 miliarde de euro, potrivit unei note de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență publicat de instituție.
Suma este însă destul de mică, în contextul în care în urmă cu un an oficialii Ministerului Economiei estimau atragerea unor sume de până la 2,5 mld. euro din tranzacționarea acestor instrumente. Problema majoră în cazul României față de alte state care au reușit să vândă aceste certificate este faptul că nu a fost stabilită o instituție care ar trebui să se ocupe de aceste tranzacții, în contextul în care vânzarea sau cumpărarea de AAU-uri se poate face numai între state.
Printre instituțiile care ar putea participa la negocieri se numără reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerului Mediului sau Ministerului Finanțelor. Ideea promovată prin textul ordonanței de urgență este încredințarea vânzării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră “unui agent specializat”, care să identifice potențialii cumpărători și să deruleze tranzacția în numele Executivului.
România poate emite în perioada 2008 – 2012 circa 1,28 mld. tone de CO2 ca urmare a protocolului de la Kyoto. Protocolul a intrat în vigoare în 2005, deși a fost semnat în 1997, și prevede reducerea gazelor cu efect de seră cu 5,2% comparativ cu anul de referinta 1990. Protocolul a fost semnat de 184 de țări, printre care nu se numără și SUA, fiecărei țări fiindu-i alocat un anumit număr de tone de CO2 pe care le poate emite.
Cantitatea alocată României este însă prea mare pentru că ia ca an de referință 1990. Între timp, o mare parte din industria poluatoare s-a închis, ceea ce lasă la îndemâna României un surplus de 300 mil. tone de CO2. Acest surplus de CO2, care reprezintă practic 300 mil. certificate de emisii de gaze cu efect de seră (o tonă de CO2 este egală cu un certificat), poate fi tranzactionat de statul roman până în 2012.
Problema este însă că odată cu izbucnirea crizei, majoritatea economiilor înregistrează un surplus de certificate de emisii în contextul în care activitatea industrială a fost afectată în mai multe țări și deci gradul de poluare a scăzut. Acest lucru duce de la sine și la o scădere a prețurilor, risc luat în calcul de proiectul de ordonanță de urgență propus de Ministerul Economiei. Potrivit Mediafax, în prima parte a anului în curs prețul certificatelor a scăzut la 5-6 euro pe unitate, față de 10 euro în 2009-2010.
-
Urmează sărbători bogate pentru retailul alimentar: „Românii renunță la multe cheltuieli discreționare și se orientează mai mult către consumul acasă. Industria de FMCG este una dintre cele mai reziliente în perioadele dificile financiar“. Analiștii companiei de cercetare de piață NielsenIQ vorbesc despre un „optimism prudent“ în T4 2026Eveniment · 13 noiembrie 2026
-
Analiză ZF. Cum arată piața untului față de acum cinci ani: jucătorii au avut încasări mai mari cu 23%, dar volume sub nivelul din 2020. Grupul francez Lactalis deține 53% din vânzările de unt din retail, de peste cinci ori mai mult decât următorul jucătorRetail&Agrobusiness · 13 noiembrie 2026
-
Silvia Axinescu, counsel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Pentru companiile care folosesc agenți AI, riscul unei amenzi pe AI Act este deocamdată aproape zero, pentru că România nu are încă o autoritate desemnată formal, dar ele răspund deja față de persoanele prejudiciate de un agentBusiness Hi-Tech · 13 noiembrie 2026