România va avea cel mai bun an agricol din 2004 încoace, pe baza cerealelor

Agricultura a început să devină o afacere în România, după ce anul trecut prețurile produ­se­lor agricole au explodat pe pie­țele internaționale. Cei mai mulți agricultori continuă să lucreze în Româ­nia câteva hectare, însă datele statistice arată că în ultimii opt ani numărul fermelor de sub­zis­tență s-a redus cu 700.000. Pe de altă parte vor mai trece opt ani până când România va deveni exportator net de alimente.

Acestea au fost concluziile ședinței des­chi­se de redacție ZF Expert la care au par­ti­cipat ieri Sorin Minea, proprietar al produ­că­to­rului de mezeluri Angst și președinte al Fe­derației “Romalimenta”, Florin Beiu, con­si­lier în cadrul Direcției Generale Politici în Sectorul Vegetal, Gabriel Popescu, profesor universitar la ASE București, Facultatea de Economie Agra­ră, Ion Florescu, director responsabil cu sta­tistica agricolă la Institutul Național de Sta­tis­­tică (INS) și Vladimir Alexandrescu, directorul de comunicare al INS. În agri­cultură se învârt în fiecare an peste 7 mld. euro, însă acest an ar putea aduce va­loa­rea producției agricole către 10 mld. euro având în vedere producțiile-record, dar și ca ur­mare a prețurilor de peste 200 de euro pentru grâu sau porumb.

“Producțiile pentru cereale au crescut în 2010 medie cu 10%, pentru porumb creș­terea va fi de 15%, iar pentru floarea-soarelui de peste 20%”, spune Florin Beiu.

Primele date arată că agricultorii au recoltat în acest an circa șapte milioane de tone de grâu, cu 23% mai mult față de anul anterior, creșterea datorându-se celor mai mari randamente la hectar din ultimii zece ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

“Acest an va fi mult mai bun decât cel trecut pentru cerealele păioase. Randamentul pentru grâu a fost în acest an de 3,6 tone/hectar, în creștere de la 2,9 tone/hectar în 2010. Acest lucru va duce la o recoltă de grâu de 6,6 milioane – 7 milioane de tone”, a declarat Ion Florescu, director general al Direcției Generale de Statistici Agricole din cadrul INS.

Astfel, recolta de grâu din acest va aduce în buzunarele agricultorilor în total 1,4 miliarde de euro, de două ori mai mult decât în anul anterior.

Deși este important ca România să aibă o agricultură puternică, creșterea economică nu trebuie să se bazeze pe acest sector pentru că agricultura înseamnă resurse și nu procesare, iar economiile puternice sunt cu atât mai dezvoltate cu cât agricultura are o pondere mai redusă în PIB, spune Gabriel Popescu, profesor universitar la Facultatea de Economie Agrară și a Mediului în cadrul ASE București.

“Agricultura nu poate fi locomotiva economiei românești. Este un sector care absoarbe resurse și nu le produce, în timp ce industria generează progres tehnologic. La noi agricultura reprezintă 6% din PIB, în timp ce în economiile dezvoltate din Europa acest sector reprezintă

1-2%”, spune Popescu.

El mai spune că agricultura românească se află pe o pantă ascendentă pentru că în ultimii 20 de ani sectorul a trecut prin două reforme care au zdruncinat agricultura, iar acum se reașază.

“Agricultura se va relansa. Venim după două reforme agrare, cea din 1991 care a dus la desființarea CAP-urilor și cea din 2000 care a dus la desființarea IAS-urilor. Rănile după o reformă agrară se cicatrizează în 15 ani”, spune profesorul.

Dacă la producțiile de grâu, porumb sau floarea-soarelui România stă bine, numărul de vaci sau porci se află în scădere în ultimii ani.

În doar opt ani în România numărul de bovine sau porcine s-a redus cu o treime, la 1,9 milioane de capete, respectiv, 5,7 milioane de capete, potrivit datelor din Recensământul General Agricol 2010.

Sorin Minea, președinte al Federației “Romalimenta”, spune că motivația este că fermierii români nu procesează carnea și forțează fabricile de carne sau mezeluri să se aprovizioneze din străinătate.

“Recunosc că iau carnea de oaie din Australia și Noua Zeelandă. Nu există carne de ovină pe piața românească”, spune Minea, care este și proprietar al Angst, un business de 47 de milioane de euro în industria mezelurilor.

Deși exporturile de produse agroalimentare au crescut în ultimii trei ani cu un ritm de 50% pe an față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul în comerțul internațional cu alimente este la o treime față de acum trei ani, vor mai trece opt ani până când România va deveni exportator net de alimente, au concluzionat participanții la ședința ZF Expert. “În opt ani vom reuși să echilibrăm balanța comercială externă pentru produsele agroalimentare”, spune Florin Beiu.

De cealaltă parte, Sorin Minea spune că avansul exporturilor de alimente nu este suficient în condițiile în care potențialul agriculturii este mult mai mare. Până atunci micii producători de roșii, castraveți sau cartofi continuă să se concentreze pe piața internă.

“Pe măsură ce economia începe să dea semne de revenire, micii producători fac trecerea de la agricultura de subzistență către piață. Țăranii se racordează la piață”, spune Gabriel Popescu.

Sorin Minea mai subliniază că agricultura românească stă pe loc din cauza faptului că fermierii români sunt bătrâni și nu își mai pot lucra terenurile.

“Familia de țărani tineri nu mai există. Au plecat înainte de 1989 la oraș când au fost mutați, pentru ca în ultimii ani să mai plece un val în străinătate”, explică el.

Îmbătrânirea fermierilor români este și unul din motivele pentru care 1 milion de hectare de teren agricol rămân în fiecare an pradă buruienilor. În acest an 880.000 de hectare vor rămâne nelucrate pe lângă alte 1,2 milioane care sunt în repaos, potrivit datelor INS.