Românii colectează selectiv doar 2% din deșeurile menajere generate anual de gospodării

Aproximativ 40% din deșeurile menajere generate de gospodării sunt materiale reciclabile, însă cele colectate selectiv reprezintă doar 2,4% din cantitatea totală de deșeuri, arată un studiu realizat în perioada de compania Eco-Rom Ambalaje, care preia obligația de reciclare a deșeurilor de ambalaje de la firme precum Coca-Cola sau Unilever.

Potrivit studiului, un român din mediul urban generează, în medie, 346 kg de deșeuri menajere pe an, în timp ce o persoană din mediul rural generează în jur de 95 kg de deșeuri pe an. Deșeurile reciclabile, adică hârtie, plastic, metal sau sticlă, reprezintă 39% în mediul urban și 52% în cel rural, iar jumătate din acestea sunt ambalaje.

Datele Eco-Rom Ambalaje arată că în prezent, aproximativ 45% din populația României, circa 9 milioane de persoane, au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele aproximativ 17.500 pubele colorate puse la dispoziție de companie. Deșeurile colectate separat alcătuiesc însă doar 4% din cantitatea totală de deșeuri generate, iar cele reciclabile colectate separat reprezintă doar 2,4%. Restul deșeurilor sunt colectate în amestec și trimise către stațiile de sortare și depozitare.

Rezultatele studiului arată că, deși s-au făcut progrese în modul de gestionare a deșeurilor, “efectele noilor investiții nu s-au făcut simțite în măsura așteptată, din pricina unei participări reduse a populației la colectarea separată a deșeurilor menajere.” Chiar și acolo unde infrastructura de colectare selectivă există, populația nu o folosește corespunzător.

“Analiza conținutului acestor containere a indicat faptul că ele conțin în realitate deșeuri amestecate, în care deșeul reciclabil căruia îi este dedicat containerul reprezintă între 50 și 73% din masa totală colectată”, arată raportul de cercetare al Eco-Rom Ambalaje.

Autorii studiului mai precizează că organizarea colectării separate înseamnă mai mult decât instalarea containelor. “Informarea și conștientizarea publicului este esențială pentru ca – în timp – colectarea separată să devină o obișnuință pentru toți locuitorii din mediul urban sau rural.”

Contoare pentru electricitate și căldură, dar nu și gunoi

Un alt mod de a stimula colectarea selectivă este introducerea plății diferențiate la generatorul de deșeuri, după principiul “plătește cât arunci (pay as you throw – PAYT).” Acesta presupune ca gospodăriile să plătească un preț standard pentru ridicarea deșeului menajer nereciclabil, în funcție de cantitatea generată. Taxa de salubrizare existentă în prezent în România este percepută exclusiv în funcție de numărul de persoane dintr-o gospodărie, iar cuantumul ei este diferit în fiecare localitate.

Ce intră în coșul de gunoi al românilor

“Deșeurile reciclabile reprezintă peste 40% din totalul deșeurilor generate. Ponderea cea mai mare o au deșeurile de hârtie/carton (15,8%), urmate de cele de plastic (14,31%) și cele de sticlă (4,64%). Deșeurile metalice înregistrează valori minime (2,57%), aceste tipuri de deșeuri fiind colectate cu predilecție de colectorii informali”, mai arată raportul.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2012- august 2013 pe deșeurile colectate din municipiul Pitești, considerat reprezentativ pentru mediul urban din România, și pe cele colectate din comuna argeșeană Drăganu, reprezentativă pentru mediul rural. Proiectul a fost finanțat de Eco-Rom Ambalaje și s-a desfășurat cu participarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ADI Servsal Argeș, Universitatea Tehnică Pitești și SC Artelia România SRL.