Românii dau 72% din bani pe consum și numai 2% pe investiții

Românii cheltuiesc cei mai mulți banii pentru consum, în principal pe produsele alimentare și bău­turi nealcoolice, ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai, iar salariile sunt cea mai importantă sursă de venituri, reprezentând mai mult de jumătate din resurse.

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au scăzut ușor în al doilea trimestru al anului față de primele trei luni, de la 2.342 de lei la 2.337 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Și la nivelul cheltuielile medii lunare tendința a fost ușor descendentă, nivelul coborând de la 2.071 la 2.051 de lei, reprezentând 87,5% din veniturile totale.
“Structura cheltuielilor populației relevă nivelul scăzut de trai din România, deoarece o parte semnificativă a venitului populației este orientat către consum (87,5%). Totuși se observă o diminuare a acestor cheltuieli cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu același trimestru din 2009, pe fondul unei ușoare modifi­cări a comportamentului populației spre economisire”, a comentat Melania Hăncilă, eco­nomis­tul-șef al Volksbank. Ea a explicat că populația și-a redus cheltuielile cu bunurile ali­­­mentare (-0,5 puncte procentuale), precum și pe cele cu îmbrăcămintea și încălțămintea (-1 punct procentual) comparativ cu T2 2009, pe fondul crizei economice, în timp ce cheltuielile cu bunurile alcoolice și tutun au crescut cu 0,7 puncte datorită majorării accizelor. De asemenea, cheltuielile cu locuința și transportul au crescut cu 0,9%, respectiv 0,7%, din cauza majorării tarifelor la utilități și combustibili.
Cheltuielile pentru consum au cea mai mare pondere, de 72,1% din cheltuielile totale. Pe poziția secundă se plasează cheltuielile pentru impozite și taxe, cu 16,3% din total, în timp ce sumele alocate pentru investiții au cea mai mică pondere, de 1,8%.

În contextul creșterii TVA și al reducerii salariilor bugetarilor cu 25% este posibil ca ponderea alimentelor în cheltuielile unei gospodării să rămână constantă, pentru că primele tăiate de pe lista de cumpărături ar putea fi produsele pentru dotarea sau întreținerea locuinței și hainele sau încălțămintea. Prin tăierea salariilor bugetarilor statul scoate circa un miliard de euro din consum.
Produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în aprilie-iunie 2010, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor, aceasta fiind una dintre cele mai mari ponderi la nivel european, ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai al românilor.
Pe de altă parte, cheltuielile realizate pentru sănătate și cele pentru educație au înregistrat un nivel scăzut, de 4,9% și respectiv 0,8% din cheltuielile de consum.
O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli, de 19,3%, este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuința (15,4%) a fost absorbită de consumul de utilități necesare funcționării și încălzirii locuinței (apă, energie electrică și termică, gaze naturale și alți combustibili).

Veniturile medii lunare pe persoană în trimestrul al doilea s-au situat la 806 lei, iar cheltuielile la 705 lei. Valorile sunt comparabile cu cele din trimestrul al doilea al anului trecut. Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri în al doilea trimestru din acest an, reprezentând 50,7%. Nivelul este în creștere cu 1,6% față de primele trei luni ale anului, dar în scădere cu același procent față de aceeași perioadă de anul trecut.
La formarea veniturilor totale din al doilea trimestru au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale în proporție de 25,6%, veniturile din agricultură – 3,3%, veniturile din activități neagricole independente – 2,9% și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei – 1,8%.
Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență. Astfel, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 12,7% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.