Romanii inghit tichete de 300 mil. $

Pana in 1989, cartela alimentara reprezenta pasaportul pentru o masa cat de cat decenta. In urma cu doi ani, cartela a revenit in forta, travestita in tichet de masa.

Estimata la peste 300 milioane USD, piata tichetelor de masa devine din ce in ce mai interesanta pentru comercianti, de la cei mai mici pana la marile lanturi intrate pe piata in ultima vreme.

Coada la supermarketul din Calea Grivitei. La ora de varf si in preajma sarbatorilor, casele de marcat sunt blocate.

Mihai D. nu prea sufera sa stea la cozi, dar pentru ca firma ii acorda tichetele de masa, se inarmeaza cu rabdare cam o data pe saptamana si face cumparaturile de care are nevoie tanara lui familie.

“Pentru ca e oarecum gratis, pot sa suport o data pe saptamana,” spune el. Ca el mai sunt multi alti angajati care percep aceste tichete ca pe un bonus acordat de companiile la care lucreaza.

Concepute ca sa acopere o masa zilnica, tichetele de masa sunt rareori folosite in acest scop. Prima explicatie ar fi ca suma pe care o acopera tichetul (acum de aproximativ 41.000 lei) nu prea poate sa asigure o masa decenta.

Asa incat majoritatea beneficiarilor strang cat mai multe astfel de bonuri, pana cand suma adunata le permite sa faca suficient de multe cumparaturi de la supermarket. De obicei, cumparaturile sunt de genul zahar, ulei sau faina, insa in unele magazine se pot cumpara chiar si detergenti si chiar si cosmetice.

“Spre deosebire de angajatii din tarile vest- europene care folosesc aceste tichete pentru a servi masa de pranz la un restaurant sau la un fast-food, angajatii din Romania, datorita puterii scazute de cumparare, folosesc aceste tichete mai ales pe piata de retail (in supermarketuri, kioskuri etc) pentru a-si cumpara cele necesare mesei in familie,” precizeaza Adina Popa, marketing manager la Gimrom, care detine supermarketurile Gima.

Cine ia potul?

Hypermarketul Carrefour accepta tichete de masa inca de la deschiderea din luna iunie, doar pentru produse alimentare, iar evolutia vanzarilor in acest sistem este apreciata de Andreea Mihai, marketing manager al Carrefour drept una constant pozitiva.

In urma numeroaselor solicitari, Gima a introdus sistemul incepand de la 15 noiembrie anul acesta.

“Motivul care a stat la baza acestei decizii fiind cererea mare din partea clientilor nostri si numarul mare de persoane care beneficiaza de astfel de tichete,” spune Adina Popa, marketing manager la Gima.

Angajatorii, pro si contra

Pe de alta parte, Carrefour poate fi privit si prin prisma angajatorului, nu numai al locului unde se fac cumparaturi cu astfel de tichete.

“Cea mai mare parte a angajatilor nostri isi folosesc tichetele tot in cadrul Carrefour, atat pentru o masa calda cat si pentru alte produse alimentare,” spune Andreea Mihai, marketing manager la Carrefour.

Unii dintre angajatorii spun insa ca sistemul este inca prea complicat si ca prefera sa se guverneze dupa reguli proprii.

“Noi nu le folosim pentru ca avem o alta politica: in cladirea noastra exista o cantina unde angajatii merg sa manance, iar compania suporta 80% din pretul total al mesei, spune Diana Klusch, external relations manager Procter&Gamble.

“Folosirea sistemului cu tichete de masa ar face administrarea mai greoaie. Faptul ca firma suporta o parte din cheltuieli, cred ca spune multe.”

De la 25.000 la un milion in doi ani

In trimestrul IV al anului, numarul utilizatorilor de tichete de masa din Romania este estimat la aproximativ un milion, fata de cei 25.000 cati erau initial. In primul trimestru al anului viitor, se estimeaza un numar de 1.126.000 utilizatori si 1.426.000 pana la finele lui 2002.

Atat angajatii cat si angajatorii se presupune ca au de castigat din aceasta facilitate, prin scutirea de la plata unor taxe, cheltuieliele cu tiparirea tichetelor fiind deductibile la calcularea impozitului pe profit.

Pe piata romaneasca activeaza, in acest moment, trei companii care emit tichete de masa: Hungastro Ticket, Sodexho Pass SRL si Ticket Service SA, filiala a Grupului Accor.

Pareri

Mugur Popovici, 33, functionar : Bineinteles ca imi fac cumparaturile cu bonuri. Cu banii pe un tichet nu pot sa iau o masa ca lumea nicaieri. Asa ca, aproximativ de doua ori pe saptamana merg la magazin si cumpar diverse produse alimentare.

Desi in mod normal ar trebui sa consum unul pe zi, de obicei stau pana se strang mai multe bonuri ca sa pot cumpara mai mult.

Nelu Ganciu, 25, sofer: Cu banii de pe tichete pot sa cumpar pentru acasa alimente, pe care altfel ar fi trebuit sa le cumpar cu banii din salariu.

Teodor Voicu, 31, inginer: Firma unde lucrez are un contract cu un restaurant, asa ca bonurile nu-mi folosesc decat partial, deoarece restul cheltuielilor sunt suportate tot de firma.

Florin Moisiu, 32, inginer: La inceputul fiecarei luni, dupa ce primesc toate bonurile, imi fac aprovizionarea. Efortul financiar mi se pare mai mic in acest fel si-mi convine sa-mi pastrez cash-ul si sa dau bonurile.

Sistemul tichetelor de masa in Romania

Modul in care functioneaza sistemul tichetelor de masa:

* O comisie a Ministerului Finantelor Publice repartizeaza trimestrial numarul de tichete de masa intre unitatile emitente.

* Compania angajatoare comanda tichetele de masa unitatii emitente stabilite de comun acord cu reprezentantii salariatilor sai.

* Compania angajatoare achita contravaloarea nominala a tichetelor de masa achizitionate si costurile de imprimare a acestora.

* Unitatea emitenta emite companiei angajatoare tichete de masa personalizate.

* Tichetele de masa sunt distribuite salariatilor in ultima decada a fiecarei luni, pentru luna urmatoare.

* Angajatii pot alege, din lista unitatilor de alimentatie publica afiliate, unitate unde doresc sa utilizeze tichetele de masa.

* Unitatile de alimentatie publica afiliate accepta tichetele de masa in schimbul produselor alimentare pe care le achizitioneaza angajatii posesori de astfel de tichete. Apoi tichetele sunt rambursate periodic catre unitatile emitente.

* Unitatile emitente verifica tichetele de masa si le contabilizeaza intr-o evidenta speciala, prin citirea codului cu bare inscris pe fiecare tichet in parte. Apoi, suma corespunzatoare tichetelor de masa rambursate este decontata prin virament bancar catre unitatile de alimentatie publica afiliate.

Sumele corespunzatoare tichetelor de masa achizitionate de compania angajatoare sunt considerate cheltuieli deductibile si sunt scutite de la plata taxelor sociale patronale.

Pentru angajatul care beneficiaza de tichete de masa, sumele corespunzatoare sunt scutite de la plata impozitului pe venit si de plata taxelor sociale salariale.