Romanii par un pic mai increzatori in viitor

Asteptarile de viitor ale romanilor inregistreaza, potrivit sondajului CURS realizat la comanda Mediafax si a Institutului PRO, o usoara ameliorare, ceea ce, in opinia sociologilor, se explica prin rezerva naturala de optimism, prin apropierea alegerilor si intrarea in cursa a unor tehnocrati, precum si prin campania de imagine care prezinta rezultatele bune ale guvernarii.

Potrivit sondajului CURS, realizat intre 7-10 august, pe un esantion de 1208 persoane, 24% dintre romani considera ca vor trai mai bine peste un an, in timp ce doar 8% apreciaza ca viata lor este acum mai buna decat anul trecut.

In schimb, 30% dintre intervievati apreciaza ca vor trai mai prost la anul, decat pana acum, iar 52% considera ca viata lor este mai proasta acum decat in 1999. 13% dintre repondenti spun ca situatia lor este mult mai proasta decat anul trecut, in timp ce 8% afirma ca in 2001 li se va inrautati starea mult mai mult.

La fel ca anul trecut sustin ca traiesc 26%, fata de 23% care estimeaza ca nu li se va schimba nivelul de trai in 2001.

Sondajul mai arata ca principala problema care trebuie rezolvata, in ochii romanilor, este inflatia (31%), aceasta fiind urmata de ridicarea nivelului de trai (28%), reducerea somajului (19%), sprijinirea agriculturii (9%), imbunatatirea starii de sanatate a oamenilor (5%), intarirea ordinii publice (3%), privatizarea industriei (2%) si, pe ultimul loc, integrarea tarii in NATO si in UE (1%).

Sociologul Dorel Abraham, directorul CURS, afirma ca este vorba de un “curent de optimism cert”, chiar daca nu se situeaza la un nivel ridicat.

In opinia sa, principala explicatie a acestei situatii este legata de actul de guvernare. “Chiar daca oamenii nu simt inca rezultatele actualei guvernari, faptul ca s-au anuntat rezultate bune, i-a influentat”, afirma Abraham.

Potrivit sociologului, o alta explicatie este si apropierea alegerilor, de care oamenii isi leaga sperantele, precum si intrarea in cursa a celor doi candidati tehnocrati, Theodor Stolojan si Mugur Isarescu. Cei doi au determinat un optimism de vot, ei urmand sa atraga cele mai multe sufragii, a conchis Abraham.

Sociologul Gheorghe Onut apreciaza ca schimbarea de atitudine este foarte usoara, ea putand sa se situeze si pe zona marjei de eroare. Insa, daca aceasta orientare exista cu adevarat, atunci ea se datoreaza reaparitiei increderii in Guvern si fondului de optimism natural al oamenilor, considera Onut.

Asteptarile pozitive se leaga cu o mare incredere in Guvern, iar unei doze ridicate de pesimism ii corespunde neincrederea in Cabinet, potrivit sociologului.

“Oamenii nu reactioneaza la ceea ce este , ci la ce cred ei ca este real. Nu are importanta daca este sau nu real”, potrivit sociologului. El explica faptul ca omul, prin natura lui, este inclinat sa fie optimist, sa creada ca-i va fi mai bine. “Ceea ce se reactiveaza este natura omului.

Oamenii au incredere prin natura lor, este normal sa aiba incredere. Acesta nevoie de a fi optimist incepe sa se suprapuna comunicarii de catre premier a unor cifre care arata o imbunatatire a situatiei, si nu neaparat faptului ca ei resimt acest lucru”, sustine sociologul.