Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Romantici și virtuozi/ de Ziarul de duminică

În 2011, când porneam împreună cu Horia Mihail pe primul drum al Pianului călător eram foarte atenți să nu ne îndepărtăm de la ideea de la care plecasem, pe urmele lui Franz Liszt, plimbând un pian de concert pus la dispoziție de Radio România dintr-un oraș în altul și lăsându-l an după an la Mediaș, Sânnicolau Mare, Tulcea, Roman și, acum, la Deva.

Ziarul de Duminica · 10 decembrie 2015 · 4 min de citit

Continuăm seria de articole de prezentare a unor CD-uri publicate de Casa Radio cu înregistrări extraordinare, mai noi sau mai vechi.

Pianul călător
Horia Mihail – Romantic

În 2011, când porneam împreună cu Horia Mihail pe primul drum al Pianului călător eram foarte atenți să nu ne îndepărtăm de la ideea de la care plecasem, pe urmele lui Franz Liszt, plimbând un pian de concert pus la dispoziție de Radio România dintr-un oraș în altul și lăsându-l an după an la Mediaș, Sânnicolau Mare, Tulcea, Roman și, acum, la Deva.

De atunci am parcurs mai mulți „ani de pelerinaj”, am trecut prin lumea temelor cu variațiuni, a lui Beethoven și a lui Mozart, pentru a plonja în 2015 în cel mai profund și incontestabil romantism, cu Brahms și Schumann.
Brahms, cu rigoarea lui ce merge în paralel cu o libertate și o inventivitate ritmică înnoitoare, rămâne – în special în scriitura pianistică – veșnicul îndrăgostit de Clara Schumann cea care îi va fi inaccesibilă toată viața.
Schumann, cu o creație ce a evoluat doar pe planul interiorității, al pasiunii, al poeziei, caută a revela prin sunete adevărata natură și menirea secretă a lucrurilor, rămânând în istorie ca un romantic în cel mai deplin sens al cuvântului.
Horia Mihail pornește într-o nouă călătorie pe drumul pianistului de cursă lungă, încercând să demonstreze că romantismul poate avea nuanțe foarte diferite și poate însemna pentru fiecare dintre noi cu totul altceva. Cei doi mari creatori ai repertoriului pianistic pe care i-a ales pentru acest CD îi oferă șansa de a genera în cei care îl ascultă o nesfârșită paletă de emoții.
Trebuie doar să uitați că în afara sălii de concert și în tumultul secolului XXI pragmatismul domnește fără drept de apel și, indiferent de vârsta pe care o aveți, să vă lăsați inundați de culorile romantismului, care se pare că vor supraviețui atâta timp cât nu vom ajunge să vedem lumea în alb și negru.
(Extras din prezentarea realizată de muzicologul Oltea Șerban-Pârâu)

Virtuosity and Passion
Răzvan Stoica – vioară, Andreea Stoica – pian

Răzvan Stoica, primul român câștigător al Concursului New Talent, la ediția Bratislava 2013 – competiție înființată în urmă cu 40 de ani de Yehudi Menuhin și desfășurată sub auspiciile Uniunii Europene de Radio –, este un talent special; are  o tehnică strălucitoare și o siguranță a stăpânirii instrumentului rezervată doar celor aleși. Desigur, i se potrivește în primul rând repertoriul de virtuozitate; în același timp, însă, este extrem de sensibil și știe să descopere noul chiar și în partituri atât de des cântate, cum este Balada de Ciprian Porumbescu. Și, mai ales, este foarte iubit de public; el reușește să găsească o cale de comunicare cu fiecare ascultător și acesta este unul dintre cele mai importante aspecte din personalitatea unui artist.

Acest disc al Editurii Casa Radio strânge un mănunchi de piese celebre din repertoriul violonistic care exploatează atât virtuozitatea cât și lirismul. Numeric mai multe sunt lucrările de virtuozitate, majoritatea scrise de compozitori-violoniști care au activat la finalul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX:  Sarasate, Kreisler, Wieniawski, Ysaÿe. Rar abordată de violoniștii români este lucrarea estonianului Arvo Pärt, compozitorul contemporan atât de des interpretat la nivel mondial în zilele noastre, al cărui stil minimalist rămâne emblematic; de aceea, faptul că Răzvan Stoica a înregistrat-o pe acest disc este un gest de salutat. Preferata mea de pe acest album rămâne Tzigane de Maurice Ravel, pe care atât de rar am avut ocazia să o ascult într-o interpretare autentică, cu acel rubato specific bine dozat.
Acesta este un disc pe care-l recomand oricui – și celor care caută excelența în interpretare, și celor care vor, pur și simplu, să se apropie de muzica clasică, și celor care vor să facă un cadou inspirat unor prieteni din străinătate.
(Extrase din prezentarea realizată de muzicologul Cristina Comandașu)

Citește și