Românul statistic

Dorin Bodea

Resursele, limitările și aspirațiile angajaților români

Magia onestității și mitul inteligenței la români

Result Development

Care este adevărul despre noi, românii? Care ne sunt resursele, limitările și aspirațiile? Care sunt principalele diferențe între români? Iată câteva întrebări la care putem găsi răspunsuri în cartea de față. Lucrarea prezintă caracteristicile culturale ale angajaților români și impactul acestora în viața personală și profesională. Studiul a fost realizat de compania de consultanță și training Result Development pe 1.132 români, marea majoritate fiind angajați, cu studii superioare.
Resursele definitorii ale românilor: creativitatea, inteligența, independența, spiritul de familie, dorința de schimbare și criticismul sunt puse în umbră de propriile lor limitări: dorința de putere, tendința spre bârfe, tendința de a invidia, pasivitatea, fatalismul și resemnarea. Iar viitorul românilor ne este dezvăluit de propriile aspirații: perfecționismul, competența și disciplina, deschiderea spre învățare, colaborarea, siguranța, integritatea.

Lucrarea analizează diferența dintre români și occidentali prin formula “magia onestității și mitul inteligenței la români”. Dacă americanii și europenii se consideră mai buni decât ceilalți, dar nu și mai inteligenți, românii se consideră atât mai buni, cât și mai inteligenți. Dorin Bodea identifică doua pericole ale selfului românesc cauzate de lipsa de încredere și lipsa de predictibilitate, caracteristici culturale esențiale în construcția unui viitor previzibil.
Lucrarea aduce contribuții valoroase în domeniul resurselor umane, analizând motivațiile și frustrările angajaților români, modalitățile de autoevaluare și evaluare a celorlalți, oportunitățile de schimbare culturală.

Câteva idei de interes: românii se consideră mai inteligenți decât se consideră cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți că cel mai mult își doresc să fie șefi; românii aspiră cel mai mult să se comporte civilizat și să fie deschiși spre învățare; bărbații români se consideră mai inteligenți decât femeile; femeile, mai pesimiste decât bărbații și mai integre; românii cu studii superioare se văd mai inteligenți și mai dornici să fie șefi; cei cu studii medii se văd mai resemnați; românii din Moldova se cred mai integri și mai loiali, cei din Muntenia se cred mai liberi și mai independenți, iar cei din Transilvania se cred mai deștepți și vor mai mult să fie șefi; românii au tendința de a fi critici cu ceilalți (centrați pe negativ și orientați spre trecut) și de a-i considera pe ceilalți responsabili de aspectele lor negative.