Romii României (II)/ de Alex Dima

Acum 20 de ani, la Hădăreni au murit oameni într-un conflict interetnic. Din păcate, din incompetență, nici astăzi autoritățile noastre nu au fost în stare să calmeze în totalitate spiritele de acolo. Și tot din incompetență aceleași autorități au cheltuit milioane de euro pentru construirea unui sat fantomă. În Bacău.

În Ponorâta se lasă noaptea. E toamnă, e frig. Armando are doar 3 ani. Cu inconstiență părinții îl țin în pielea goală și pun pe foc orice le cade la îndemână.

La cină nu au avut nimic. Doar câteva bucăți de pâine și mere pădurețe.

Mâine începe grădinița. Iar Armando ar trebui să fie acolo.

Și în casa de lângă lumea se pregătește de culcare. Au un opaiț din unsoare.

Printr-o gaură din peretele colibei vin câinii la oale.

„Păi nu puteți să puneți niște pământ acolo să astupați gaura?”

„De unde?”

„Cum de unde? Pământ din pământ.”

„Nu pot să te bagi, domnul… Suntem desculți și amărâți vai de capul nostru.”

„Măi, dar să iei niște pămant de peste drum de aici nu poți? Să aduci să astupi gaura aia.”

„ S-ar putea, cum să nu.”

„Așa, dar…”

„Da nu este apă.”

„Aduceți de la școală.”

„ Aducem de la școală…

„Un bidon de apă și o găleată de pământ și astupi gaura aia.”

„Dar nu am cal, nu am nimic…”

„Îți trebuie cal să aduci o găleată de pământ?”…

„Înțeleg domnu… dar nu avem posibilitate…”

Singura avere a familiei e un cocoș.

Și ei se culcă pe burta goală. Copiii plâng de foame până adorm. Aici e o lume a contrastelor în care lucrurile sunt întoarse pe dos, anapoda, o lume egoistă, învățată să supraviețuiască. În timp ce aici copiii plâng de foame, două case mai sus un vecin jupoaie o oaie.

O duce în casă și o așează ca pe un mare trofeu pe fața de masă, în fața televizorului. Această familie a fost plecată în Franța și mai are încă din banii primiți de la străini pentru a se întoarce acasă. Toți au venit pe acest deal acum câțiva ani. Au locuit jos în sat. La începutul anilor ‘90, un rom a violat și a omorât o româncă. Românii s-au revoltat și le-au dat foc la case. Au trăit prin păduri câțiva ani de zile până s-au stabilit în cele din urmă pe acest deal, departe de sat. Nu au acte pe teren, nu au acte pe colibele ridicate. Nu au nimic.

În aceeași analiză a comisie prezidențiale se atrage atenția asupra riscului violențelor interetnice. La începutul anilor 90, 13 oameni au murit și 300 de case au fost incendiate în conflictele dintre romi și neromi în toată țara. De departe cel mai cunoscut a fost cel de la Hădăreni.

În 20 septembrie 1993, 3 romi aici în satul Hădăreni au ucis un român. Românii i-au alergat pe romi până s-au ascuns într-o casă. Au dat foc la casa. Unul dintre romi a murit în incendiu. Alți doi au încercat să iasă și românii i-au linșat pe uliță.

Rotas Eleonora este liderul grupului de initiativă romă din Hădăreni. În ‘93, 18 case au fost incendiate. În 2003, romii au câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului daune în valoare de 500 de mii de euro de la statul român și promisiunea că li se vor reface casele. În total guvernul Tăriceanu a alocat 1,5 milioane de dolari pentru proiectul Hădăreni.

Șase case au fost reabilitate în 2007, de ochii lumii. Lucrările au fost prost făcute, dar s-au ridicat la 10 mii de dolari pentru fiecare casă. Banii au intrat în buzunarele celor care s-au ocupat de reconstrucție. L-am căutat pe cel care a răspuns de acest proiect. Spune că, în 2005-2006, s-au cheltuit în jur de 1,7 miliarde pentru reabilitarea caselor, 1,6 pentru reabilitarea drumurilor…10 case au fost reabilitate. Cam 170 de milioane pe casă. Nu a mai vrut să apară în fața camerei de filmat.

Statul român s-a angajat în fata Curții Europene să facă mai multe lucruri la Hădăreni: o fabrică în care să angajeze oameni, o grădiniță care să funcționeze și pe timpul verii și multe altele.

Programul Hădăreni a fost evaluat în toamna anului trecut de o echipă venită de la București. Concluzia raportului a fost că în mare parte programul este un eșec. Din 33 de măsuri stabilite în 2006, doar patru au fost îndeplinite în totalitate în timp ce 17 măsuri nu au fost îndeplinite deloc. Erau măsuri care ar fi trebuit să îi facă pe romii din Hădăreni să se înțeleagă mai bine cu românii.

Nimeni nu știe acum clar câți bani s-au cheltuit aiurea aici fără niciun rezultat. Daniel Vasile conduce Agenția Națională pentru Romi, instituție prin care au venit banii de la guvern. Admite că banii nu se regăsesc. Dar nimeni nu a fost tras la răspundere. Și acum, după 20 de ani, conflictul dintre români și romi mocnește la Hădăreni.

Vasile Budean este unul dintre românii care au incediat casele din Hădăreni. „Credeți că e posibil să se mai întample răsmerițe din astea?” – l-am întrebat. „Cum să nu. Și va fi. Veți vedea. Sută la sută. Vă garantez eu, dacă mere treaba așa, sută la sută. Absolut nimeni nu le face nimic. Nici lor și poate nici nouă.”

La Ponorâta e noapte. Mâine e prima zi pentru Janina la grădiniță. Maică-sa o duce murdară. „Am văzut acolo pompa cu apă. De ce nu o speli?” – o întreb.  „Ce să speli, că nu am bani să cumpăr haine la copii.”  „N-ai bani să cumperi hane.. dar de ce nu pui niște apă în oala asta. O încălzești și speli rochia aia de pe ea.” „O las în pelea goală?” „O lași o oră în pat…” „Haha… așa-i.”

Copiii lor sunt curioși, vor să învețe și poate într-o bună zi vor avea șansa să iasă din această lume. Lucian muncește cu ziua pe unde apucă, iar Claudia merge în fiecare dimineață la Târgu Lăpuș, 15 km pe jos, să cerșească. E târziu în noapte. Satul se culcă. Mâine este prima zi de grădiniță.

În timp ce aici oamenii dorm îngrămădiți în bordeie și corturi, la Rotunda, în județul Bacău, 205 case construite de guvern pentru romi stau părăsite. Toate.

Ca într-un film ăn care s-a întâmplat ceva cu oamenii…

Am ajuns aici cu primarul locului, Valerică Mihalcea. În 2005, casele romilor din comună au fost luate de ape. Iar statul le-a construit pe un varf de deal case la cheie. Primarul din Gura Văii, Valerică Mihalcea, explică: „Câte o cameră mai mare ca o sufragerie, o cameră mai micuță și un hol, 40 de metri în total. Și 300 de metri curtea. Au smuls tot ce au găsit aici… aici erau prize… absolut tot au smuls. Și geamurile, și ușile.”

Romii au stat aici o iarnă după care au luat ce-au apucat și-au plecat.

Din satul în care locuiesc acum romii se uită la dealul pe care guvernul ar fi vrut să-i mute și îl numesc „trenulețul”, pentru ca așa se văd casele înșirate una după alta. Spun că din start au anunțat că ei nu vor locui acolo.

În timp ce ei se mutau aici, guvernul Tăriceanu le clădea case pe dealul Rotunda.

Au plecat la Rădeana… Sunt 1.500 de oameni. Nu muncește niciunul. Toți au ajutoare sociale.

50 de mii de lei ajung și aici în fiecare lună, ajutor de la stat. În noul sat sunt câteva sute de copii. Puțini își văd însă de școală.

„Toată cheltuiala pentru cele 205 case – spune primarul Valerică Mihalcea – s-a ridicat la 5,7 milioane de lei. La timpul de atunci. 1,2 milioane de euro. Drumul e separat, la 24 miliarde…dacă luăm în considerare și electrictatea… alte 13 miliarde…”

În total 2,5 milioane de euro s-au investit pe acest deal. Degeaba. Casele zac acum părăsite, fără nicio utilitate. Casele astea rămân emblematice pentru felul în care văd cei din guvern situația romilor. Și o rezolvare.

Încă din 2001 a fost înființată Agenția Națională pentru Romi. O instituție care toacă în fiecare an milioane de lei pe bunuri, servicii și personal. În documentul comisie prezidențiale se vorbește despre ineficiența acestei instituții și despre faptul că ani la rând nu a existat o ședință de guvern în care să se dezbată problematica romilor. Director ANR este Daniel Vasile. Îl întreb în câte ședințe de guvern a fost invitat de când e în funcție? „N-am fost invitat în nicio ședință de guvern.” Atunci despre ce vorbim?

Daniel Vasile susține că există studii făcute Banca Mondială în care s-a calculat cât pierde statul român pentru că romii nu muncesc: între 800 de milioane de euro și un miliard. Și cu toate astea, o rezolvare nu există. Șeful Agenției vorbește despre strategii care nu se aplică însă. „Avem o strategie. Un document asumat de guvernul României. Strategia privind incluziunea cetățenilor romi. În baza acestei strategii se implementează programe, măsuri, există un mecanism de monitorizare-evaluare.”

Despre aceleași strategii vorbește și Damian Drăghici, senator și consilierul premierului pe probleme de romi.

Damian Drăghici, Mădălin Voicu și Nicolae Păun sunt reprezentanții romilor în Parlament. Partida Romilor, condusă de Păun primește în fiecare an 3 milioane de euro de la guvern. „Banii sunt dați prin secretariatul general al guvernului. Nu stabilim noi. Dacă mie mi-ar spune acum ai 3 milioane de euro bani pe care trebuie să îi bagi in case, să tragi apă… Nu sunt pentru treburi din astea. Sunt pentru diverse activități culturale.” 3 milioane de euro? „Aproximativ 3 milioane de euro. Noi trebuie să plătim sediile, cheltuielile de regie, diverse activități culturale, de educație civică… de diverse nivele.”

Încă de la începutul anilor 2000, guvernul are o strategie pentru romi, pe zeci de pagini, în care se arată măsurile necesare pentru educarea și integrarea lor în societate și pe piața muncii.

„E o tâmpenie, e o chestie de imagine – declară sociologul Gelu Duminică. Ne-o cere Europa. Dacă spun că în 2001 când s-a făcut prima strategie, România a fost plătită, repet, plătită de Comisia Europeană să o aibă, mă crezi? A fost programul Phare și România a primit 2 milioane de la comisie.” Gelu Duminică a lucrat la realizarea acestei strategii. „A doua zi Năstase se întâlnea cu nu știu ce sculă de la Comisia Europenă și trebuia să arate strategia – își amintește sociologul. Și a ieșit strategia. Într-o noapte, trei oameni, dacă vrei îți dau numele lor, au făcut strategia. Trei oameni. Bineînțeles că nu s-a implemntat nimic în 10 ani, bineînțeles că nu s-a făcut nicio evaluare.”

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 2 martie 2014