Rusia catre Polonia: Va lasam scutul daca nu sustineti Georgia

Scutul antiracheta este un proiect al Statelor Unite ce urmeaza sa fie amplasat pe teritoriile Poloniei si Cehiei pentru a contracara, spun americanii, posibilele atacuri din partea unor state “inamice” precum Iranul sau Coreea de Nord.
De ce insa Rusia ar accepta scutul acum, cand pana mai ieri l-a criticat spunand ca reprezinta un atac direct la securitatea granitelor sale?
Moscova a amenintat pana in prezent ca va raspunde acestui proiect prin instalarea rachetelor sale in imediata apropiere a granitelor poloneze (la Kaliningrad) si ca va indrepta armele nucleare in directia bazelor militare din Polonia.
Polonia este statul cu tonul cel mai dur din Uniunea Europeana impotriva Moscovei, amenintand cu blocarea semnarii unui acord UE-Rusia. Presedintele polonez, Lech Kaczynski, impreuna cu cei ai tarilor baltice au fost cei mai prompti lideri europeni care au plecat in Georgia intr-un gest de solidaritate fata de omologul lor georgian, Mihail Saakasvili, imediat dupa declansarea conflictului militar ruso-georgian.
Serghei Lavrov s-a aflat ieri la Varsovia in cadrul unei vizite oficiale, prima in Uniunea Europeana a unui oficial rus de la incheierea conflictului din Georgia de luna trecuta, unde ds-a intalnit cu premierul polonez Donald Tusk. Seful diplomatiei ruse a mai scris in articolul din cotidianul polonez ca “Polonia a devenit parte dintr-un joc foarte periculos” in cadrul intrecerii nucleare dintre Rusia si SUA. (Generalii rusi au amenintat zilele trecute ca Polonia si Cehia ar putea deveni tintele rachetelor intercontinentale rusesti.) Dar a adaugat Lavrov: “Lasam usa deschisa unor negocieri serioase”.
“Daca SUA si Polonia sunt interesate in a ne garanta ca scutul antiracheta nu va fi indreptat asupra Rusiei, suntem pregatiti sa acceptam propuneri concrete” de colaborare, a scris Lavrov pentru publicatia citata.
Mesajul transmis de ministrul de externe rus a evocat posibilitatea ca Polonia sa devina partener de incredere al Rusiei, dar cu anumite conditii: sa accepte liniile de politica externe si energetica a Moscovei, neimplicarea in sfera post-sovietica si in construirea conductei Nord-Stream (menita sa aduca gaze naturale din Rusia prin Marea Baltica in Germania, ocolind teritoriul polonez).
Lavrov a invitat, de asemenea, Polonia sa dezvolte relatii economice cu Rusia in domeniul energiei.
“Producatorii si consumatorii de energie si tarile de tranzit”, scrie el, “sunt in aceeasi barca si pot crea securitate actionand impreuna, ca parteneri, sau, cel putin, nu unul impotriva celuilalt. Alaturi de cei care impartasesc aceasta viziune, si sunt multi in Europa, putem cu usurinta sa gasim un limbaj comun”.
Ministrul rus de externe a mai aratat ca Poloniei, dar si altor tari le va fi imposibil sa izoleze Rusia in Europa in urma unor sactiuni in urma conflictului din Georgia, “la fel de imposibil cum ar fi sa izoleze Statele Unite, Europa, China sau alte state mari”.
Atacul lansat de Rusia asupra Georgiei la inceputul lunii trecute sub pretextul atacarii de catre Tbilisi a regiunii separatiste Osetia de Sud a fost unul dintre cele mai tensionate momente ale relatiei dintre Moscova si Occident. Lavrov a aparat statutul regiunilor separatiste ale Georgiei, Osetia de Sud si Abhazia, pe care Rusia le-a recunoscut dupa incheierea violentelor de cinci zile. El a argumentat ca atacul georgian asupra capitalei osete Thinvali “a pus o cruce asupra integritatii teritoriale a Georgiei” si le-a rugat pe celelalte state sa “accepte noile realitati” din regiune.
De asemenea, intr-o conferinta comuna alaturi de omologul sau Radoslaw Sikorski, Lavrov a dezmintit faptul ca Osetia de Sud va face parte din Rusia, asa cum sugerase ieri dimineata presedintele oset, Eduard Kokoiti.
“Osetia de Sud nu doreste sa se uneasca cu nimeni”, a subliniat Lavrov.